Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 53 din 6 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 191 din 26 martie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 14 din Legea nr. 130/1999 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Eskimo" - S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 4.871/2002 al Judecãtoriei Satu Mare.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, ca nefondata, arãtând ca dispoziţiile <>art. 14 din Legea nr. 130/1999 nu interzic actualizarea cuantumului amenzii, în corelare cu creşterea indicelui inflaţiei prin hotãrâre a Guvernului. Faptul ca în prezent nu mai este posibila modificarea prin hotãrâre a Guvernului a limitelor amenzilor stabilite prin lege nu are consecinţe pentru trecut.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 iunie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 4.871/2002 Judecãtoria Satu Mare a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 14 din Legea nr. 130/1999 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Eskimo" - S.R.L. din Satu Mare.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca textul <>art. 14 din Legea nr. 130/1999 este neconstitutional, deoarece este "invocat ca temei legal pentru aplicarea amenzii de 30.000.000 lei, întrucât <>H.G. nr. 238/2002 , ca act normativ de sine statator, nu poate constitui temei legal pentru aplicarea unei amenzi prevãzute de o lege". Astfel, considera autorul exceptiei, este încãlcat art. 107 alin. (2) din Constituţie.
Judecãtoria Satu Mare considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În argumentarea punctului de vedere exprimat se arata ca, în realitate, "excepţia de neconstituţionalitate vizeazã textul alin. (4) al <>art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, text conform cãruia <<Limitele amenzilor prevãzute în actele normative care conţin reglementãri cu privire la stabilirea şi sancţionarea unor fapte ce constituie contravenţii, precum şi limitele minime şi maxime ale amenzilor prevãzute la alin. (2) şi (3) pot fi reduse sau majorate prin hotãrâri ale Guvernului>>, alineat care însã nu se mai regaseste în cuprinsul <>art. 8, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 180/2002 pentru aprobarea acestei ordonanţe". Potrivit punctului de vedere al Guvernului, "chiar dacã, la data ridicãrii exceptiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile alin. (4) al art. 8 nu mai sunt în vigoare", majorarea limitelor amenzilor contravenţionale nu înseamnã modificarea, ci actualizarea cuantumului acestei amenzi, în corelare cu creşterea indicelui inflaţiei. În consecinta, realizarea acestei mãsuri, prin hotãrâre a Guvernului, adoptatã în baza şi în executarea legii, "nu incalca [...] nici o dispoziţie constituţionalã, de vreme ce asigura menţinerea semnificatiei prevederilor legale iniţiale, adoptate de legiuitor". De altfel, mai arata Guvernul, autorul exceptiei "nici nu indica care sunt dispoziţiile constituţionale pe care le considera a fi incalcate prin textul legal criticat".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 14 din Legea nr. 130 din 20 iulie 1999 privind unele mãsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 27 iulie 1999, în forma actuala, care, "în urma modificãrii intervenite prin <>H.G. nr. 238/2002 , prevede cuantumul amenzii între 30.000.000-60.000.000 lei, fata de forma iniţialã a legii care prevede un cuantum între 3.000.000-6.000.000 lei".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 14 din Legea nr. 130/1999 , "Nerespectarea de cãtre angajator a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 alin. (3), art. 8, art. 9 şi ale art. 10 alin. (2) din prezenta lege constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei".
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata urmãtoarele:
Conform <>art. III din Hotãrârea Guvernului nr. 238 din 13 martie 2002 pentru majorarea limitelor amenzilor contravenţionale prevãzute de <>Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 , republicatã, de <>Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, precum şi de <>Legea nr. 130/1999 privind unele mãsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca, "Limitele amenzilor contravenţionale prevãzute la <>art. 14 [...] din Legea nr. 130/1999 privind unele mãsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca [...], cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se majoreazã dupã cum urmeazã: a) de la 30.000.000 lei la 60.000.000 lei, pentru cele stabilite la art. 14 [...]". Asa cum rezulta din preambulul Hotãrârii Guvernului, aceasta a fost emisã în temeiul <>art. 8 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, text potrivit cãruia "Limitele amenzilor prevãzute în actele normative care conţin reglementãri cu privire la stabilirea şi sancţionarea unor fapte ce constituie contravenţii, precum şi limitele minime şi maxime ale amenzilor prevãzute la alin. (2) şi (3) [care se referã la contravenţiile stabilite prin hotãrâri ale Guvernului şi la cele stabilite prin hotãrâri ale consiliilor locale, judeţene şi ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti] pot fi reduse sau majorate periodic prin hotãrâri ale Guvernului".
Totodatã Curtea constata ca prin punctul 6 al articolului unic din <>Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, articolului 8 din ordonanta i s-a dat un alt conţinut privind limitele maxime ale amenzilor (în general mai ridicat), disparand astfel dispoziţiile cuprinse în fostul alineat (4) al articolului, care permitea ca prin hotãrâre a Guvernului sa fie reduse sau majorate periodic limitele amenzilor prevãzute în actele normative care conţin reglementãri cu privire la stabilirea şi sancţionarea unor fapte ce constituie contravenţii, precum şi limitele minime şi maxime ale amenzilor prevãzute la alin. (2) şi (3) ale art. 8 din ordonanta. Astfel, dupã intrarea în vigoare a Legii privind aprobarea, cu modificãri şi completãri, a <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 , nu mai este posibila modificarea prin hotãrâre a Guvernului a limitelor amenzilor stabilite prin lege.
În consecinta, la data ridicãrii exceptiei de neconstituţionalitate, 25 iunie 2002, dispoziţiile fostului alin. (4) al <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor nu mai erau în vigoare, ca efect al <>Legii nr. 180/2002 .
În cauza însã excepţia de neconstituţionalitate a avut ca obiect, în mod clar, determinat de autorul acesteia, atât în memoriul depus la instanta, cat şi în cuprinsul Încheierii din 25 iunie 2002, dispoziţiile <>art. 14 al Legii nr. 130/1999 în forma actuala, în urma modificãrii intervenite prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 238/2002 , care prevede cuantumul amenzii între 30.000.000-60.000.000 lei, fata de forma iniţialã a legii, care prevedea un cuantum între 3.000.000-6.000.000 lei.
Analizând excepţia sub acest aspect, Curtea constata ca dispoziţia legalã criticata pentru neconstituţionalitate nu este incompatibilã cu prevederile Constituţiei, respectiv cu cele ale art. 107 alin. (2) din Constituţie, indicate expres de autorul exceptiei, potrivit cãrora "Hotãrârile se emit pentru organizarea executãrii legilor".
La data emiterii <>Hotãrârii Guvernului nr. 238/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 26 martie 2002, <>art. 8 alin. (4) al Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 era încã în vigoare în forma sa iniţialã, cu alin. (4) care imputernicea Guvernul sa reducã sau sa majoreze periodic limitele amenzilor prevãzute în actele normative care conţin reglementãri cu privire la stabilirea şi sancţionarea unor fapte ce constituie contravenţii.
Ca atare, nu se pune problema ca <>art. 14 din Legea nr. 130/1999 , în partea privind cuantumul amenzilor astfel stabilite, sa fie neconstitutional, nici direct şi nici cel puţin în mod indirect, prin stabilirea neconstitutionalitatii <>art. 8 alin. (4) al Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 . Dispoziţia cuprinsã la art. 107 alin. (2) din Constituţie, ca, de altfel, oricare alta dispoziţie constituţionalã, nu se opune actualizãrii periodice, prin hotãrâri ale Guvernului, a cuantumului amenzilor stabilite prin legi, în condiţiile în care legiuitorul, în cazul dat, Guvernul, prin ordonanta emisã în baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament conform art. 114 alin. (1) din Constituţie, îşi manifesta vointa în acest sens.
Faptul ca, ulterior, Parlamentul, prin legea de aprobare a ordonanţei, a eliminat dispoziţiile alin. (4) al art. 8 nu are consecinţe pentru trecut, cat timp acest text a fost în vigoare şi şi-a produs efectele. Doar dupã data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 nu mai era posibil ca prin hotãrâre a Guvernului sa fie modificat cuantumul unor amenzi stabilite pentru fapte contravenţionale prevãzute prin legi, întrucât dispoziţiile alin. (4) al <>art. 8 al Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 au fost eliminate.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 14 din Legea nr. 130/1999 privind unele mãsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Eskimo" - S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 4.871/2002 al Judecãtoriei Satu Mare.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 6 februarie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
