Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 529 din 22 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si a acestei legi in intregul sau
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 17 iulie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a acestei legi în întregul sãu, excepţie ridicatã de Livia Mihaela Petrune, prin Sindicatul Învãţãmântului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 6.114/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.683D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 93D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Ana Aciobãniţe, Tatiana Apostoaie, Cornelia Bortã Sandu, Gheorghe Livadaru, Klaudia Midoschi, Marcela Neamţu, Margareta Ohriniuc, Monica Postea şi Rodica Strãchinaru în Dosarul nr. 3.087/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexãrii dosarelor nr. 1.683D/2011 şi nr. 93D/2012.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 93D/2012 la Dosarul nr. 1.683D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 256/2012.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 decembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 6.114/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a acestei legi în întregul sãu, excepţie ridicatã de Livia Mihaela Petrune, prin Sindicatul Învãţãmântului Preuniversitar Botoşani, într-o cauzã având ca obiect un litigiu de muncã.
Prin Încheierea din 30 noiembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 3.087/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Ana Aciobãniţe, Tatiana Apostoaie, Cornelia Bortã Sandu, Gheorghe Livadaru, Klaudia Midoschi, Marcela Neamţu, Margareta Ohriniuc, Monica Postea şi Rodica Strãchinaru într-o cauzã având ca obiect un litigiu de muncã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textele de lege criticate încalcã dreptul de proprietate asupra sumei reprezentând diferenţa dintre salariul cuvenit şi salariul efectiv primit în perioada iulie-decembrie 2010, drept ce reprezintã un "bun" în sensul art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi al art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, fapt ce contravine normeloreuropene invocate şi, totodatã, dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 şi art. 148 alin. (2), precum şi celor ale art. 44 alin. (1)-(3) şi art. 136.
De asemenea, aratã cã, în schimbul diminuãrii drepturilor salariale potrivit dispoziţiilor legale criticate, nu se acordã despãgubiri proporţionale şi susţine încãlcarea, prin prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, a dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 alin. (5) şi art. 53. Sunt invocate hotãrârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005 şi 23 octombrie 2007, pronunţate în cauzele Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei şi Cazacu împotriva Republicii Moldova.
Aratã cã, deşi prevederile Legii nr. 118/2010 referitoare la diminuarea salariilor ar fi trebuit aplicate pânã la data de 31 decembrie 2010, legea criticatã îşi produce efectele şi în prezent, întrucât calculul drepturilor salariale aferente anului 2011 are ca bazã salariul brut din luna octombrie a anului 2010, care a fost diminuat conform acestor dispoziţii legale.
În susţinerea neconstituţionalitãţii Legii nr. 118/2010 în întregul sãu, se afirmã cã aceasta a fost adoptatã cu încãlcarea termenului de douã zile prevãzut la art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi, implicit, a prevederilor art. 147 alin. (2) din Constituţie.
Instanţele de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 872 şi nr. 874/2010, nr. 975/2010, nr. 1.655/2010 şi nr. 1.155/2011.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât prevederile Legii nr. 118/2010 au avut o aplicabilitate limitatã în timp, respectiv în perioada iulie-decembrie 2010.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a acestei legi în întregul sãu, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
Prevederile art. 1 alin. (1) din actul normativ menţionat au urmãtorul conţinut: "Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valutã, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2010 privind unele mãsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte mãsuri în domeniul bugetar, se diminueazã cu 25%."
Autorii excepţiei susţin cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 alin. (5) privind garantarea dreptului la negocieri colective în materie de muncã şi a caracterului obligatoriu al convenţiilor colective, art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privatã, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 136 alin. (1)-(5) privind Proprietatea, art. 147 alin. (2) referitor la deciziile Curţii Constituţionale, art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeanã, precum şi dispoziţiilor art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul de proprietate şi art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cu privire la protecţia proprietãţii.
1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecã formulate de autorii excepţiei, prin Decizia nr. 256 din 20 martie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, Curtea a reţinut cã acestea se circum scriu faptului cã decretul de promulgare a Legii nr. 118/2010 a fost emis în interiorul termenului de douã zile prevãzut de art. 15 din Legea nr. 47/1992.
În acest context, Curtea a constatat cã natura juridicã a acestui termen este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivã a legii şi eludarea, în acest fel, a controlului de constituţionalitate a priori. Pentru a întãri finalitatea urmãritã prin instituirea acestui termen, Curtea a stabilit cã, în mãsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi exercitat chiar dacã decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia sã îşi fi exercitat dreptul prevãzut de art. 146 lit. a) din Constituţie. Or, cu privire la viitoarea Lege nr. 118/2010, titularii dreptului de sesizare prevãzuţi la art. 146 lit. a) din Constituţie şi-au exercitat acest drept.
Astfel, chiar dacã Preşedintele a promulgat legea criticatã pentru neconstituţionalitate, aceştia aveau dreptul şi posibilitatea sã sesizeze Curtea Constituţionalã în termenul de douã zile prevãzut de lege cu privire la textele care au fãcut obiectul reexaminãrii. Încãlcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituţionalitate a legii, care a fost adoptatã de cãtre Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigenţelor de ordin constituţional.
Promulgarea este un act ulterior adoptãrii legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legãturã cu acesta nu afecteazã constituţionalitatea extrinsecã a legii (a se vedea Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011).
2. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecã, Curtea constatã cã soluţia legislativã criticatã a mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauzã.
Astfel, atât prin Decizia nr. 256 din 20 martie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, cât şi prin Decizia nr. 66 din 13 ianuarie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 6 aprilie 2012, Curtea a constatat cã dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncã, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilã restrângere a exerciţiului dreptului la muncã. Realizând o examinare a compatibilitãţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevãzute de Legea fundamentalã pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, Curtea a constatat cã mãsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncã ce afecteazã dreptul la salariu, cu respectarea, însã, a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.
Astfel, Curtea a statuat cã diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevãzutã prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativã cuprinsã în art. 1 din lege a fost determinatã de apãrarea "securitãţii naţionale", care ar putea afecta însãşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului.
Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat cã existã o legãturã de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmãrit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi cã existã un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivitãţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.
De asemenea, Curtea a constatat cã mãsura legislativã criticatã prezintã un caracter temporar, având o duratã limitatã în timp, şi anume pânã la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului protejat, şi este aplicatã în mod nediscriminatoriu, în sensul cã reducerea de 25% se aplicã tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi mod.
În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încãlcarea dreptului de proprietate privatã, Curtea a stabilit cã drepturile salariale constituie un "bun" ce intrã în sfera de protecţie a dreptului de proprietate, dar care nu vizeazã drepturile salariale viitoare, ci numai cuantumul sumelor aferente salariilor care sunt certe, lichide şi exigibile.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a acestei legi în întregul sãu, excepţie ridicatã de Livia Mihaela Petrune, prin Sindicatul Învãţãmântului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 6.114/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, precum şi de cãtre Ana Aciobãniţe, Tatiana Apostoaie, Cornelia Bortã Sandu, Gheorghe Livadaru, Klaudia Midoschi, Marcela Neamţu, Margareta Ohriniuc, Monica Postea şi Rodica Strãchinaru în Dosarul nr. 3.087/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 mai 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
