Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 527 din 15 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 22 iunie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mircea Miron Ilisei, Dan Tomiţã Colţatu şi Corina Mazilu în Dosarul nr. 663/203/2009 al Judecãtoriei Câmpeni şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.688D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Decizia penalã nr. 258 din 12 iunie 2009 (transmisã Curţii Constituţionale la data de 29 decembrie 2011), pronunţatã în Dosarul nr. 2.633/107/2009, Tribunalul Alba - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mircea Miron Ilisei, Dan Tomiţã Colţatu şi Corina Mazilu într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cauze penale prin care s-a desfiinţat soluţia de netrimitere în judecatã dispusã de procuror şi s-a reţinut cauza spre rejudecare în completul legal constituit prin sistemul de repartizare aleatorie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 131 - Rolul Ministerului Public, precum şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil, deoarece, prin absenţa prezentãrii materialului de urmãrire penalã, inculpatul nu a beneficiat de toate garanţiile procesuale ca alte persoane aflate în situaţii similare. Pe cale de consecinţã, partea vãtãmatã devine titularul acţiunii penale, substituindu-se rolului Ministerului Public.
Tribunalul Alba - Secţia penalã s-a limitat doar la analiza condiţiilor de admisibilitate a excepţiei, sens în care a admis recursul şi a casat în parte Încheierea din 1 iunie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 663/203/2009 al Judecãtoriei Câmpeni, prin care s-a respins, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale care formeazã obiectul prezentei excepţii sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedurã penalã cu denumirea marginalã Plângerea în faţa judecãtorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã, care au urmãtorul conţinut: "Judecãtorul pronunţã una dintre urmãtoarele soluţii: [...]
c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primã instanţã şi cãile de atac aplicându-se în mod corespunzãtor.
În cazul prevãzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referã alin. 1."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 131 - Rolul Ministerului Public, precum şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 172 din 22 martie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 22 aprilie 2004, şi Deciziei nr. 864 din 9 octombrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedurã penalã, statuând cã procedura de judecare a plângerilor împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã, prevãzutã de art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, este o procedurã contradictorie, în care toate pãrţile, inclusiv persoana acuzatã de comiterea unei fapte penale, au posibilitatea de a se apãra şi de a cere fie menţinerea soluţiei procurorului, fie învestirea instanţei cu judecarea infracţiunii reclamate. În aceastã din urmã ipotezã, inculpatul beneficiazã, se înţelege, de toate mijloacele de apãrare şi de toate garanţiile procesuale prevãzute de lege.
Nu se poate reţine nici susţinerea privind încãlcarea dispoziţiilor art. 131 din Constituţie, privind rolul Ministerului Public, întrucât judecarea cauzei de cãtre instanţã dupã desfiinţarea rezoluţiei sau ordonanţei de netrimitere în judecatã implicã participarea procurorului la judecarea cauzei în calitate de titular al acţiunii publice şi exercitarea tuturor atribuţiilor decurgând din aceastã calitate.
De asemenea, Curtea a mai constatat cã procedura prezentãrii materialului de urmãrire penalã este specificã primei faze a procesului penal, care, spre deosebire de faza a doua, este nepublicã. Acest argument are drept urmare instituirea în sarcina procurorului a obligativitãţii de a chema învinuitul în cel mai important moment al urmãririi penale - trimiterea în judecatã - şi îşi gãseşte raţiunea tocmai în scopul asigurãrii posibilitãţii învinuitului sau inculpatului de a fi asistat de un apãrãtor şi de a dispune de timpul necesar pentru a-şi pregãti apãrarea. Însã procedura prezentãrii materialului de urmãrire penalã în cazul în care opereazã principiul oficialitãţii nu poate fi absolutizatã şi extinsã şi la situaţia în care acţiunea penalã este pusã în mişcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate, urmând procedura prevãzutã de art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, deoarece prevederile legale criticate, dupã admiterea plângerii, nu opresc persoana interesatã de a lua cunoştinţã de întreg materialul probator existent la dosar şi de a formula cereri noi în cadrul noii faze procesuale cãreia i se aplicã dispoziţiile privind judecata în primã instanţã şi cãile de atac prevãzute de lege.
În sfârşit, Curtea a mai arãtat cã eventualele probleme practice care s-ar fi ivit cu privire la modul de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor contestate de autor au fost dezlegate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, prin Decizia nr. XV din 22 mai 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, a admis recursul în interesul legii şi a stabilit cã, "în aplicarea dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedurã penalã, judecãtorul care, prin încheiere, admite plângerea, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi reţine cauza spre judecare, apreciind cã probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine incompatibil sã soluţioneze fondul acesteia". Aşa fiind, nu se poate susţine cã prevederile legale criticate contravin principiului dreptului oricãrei persoane la un proces echitabil, instituit prin art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, la care România este parte.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, argumentele şi soluţia adoptatã în deciziile de mai sus îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mircea Miron Ilisei, Dan Tomiţã Colţatu şi Corina Mazilu în Dosarul nr. 663/203/2009 al Judecãtoriei Câmpeni.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 mai 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
