Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 527 din 11 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 - Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari - din aceeasi lege
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor Florentina Baltã - procuror Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 - Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari - din <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , excepţie ridicatã de Szucs Francisc în Dosarul nr. 2.717/2003 al Judecãtoriei Oradea. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile <>art. 69 alin. 3 din Legea nr. 114/1996 nu retroactiveazã, acestea aplicându-se din momentul intrãrii în vigoare a legii. Totodatã se apreciazã cã prevederile art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 - Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari - din aceeaşi lege sunt constituţionale, în acest sens invocându-se jurisprudenţa în materie a Curţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 5 iunie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 2.717/2003, Judecãtoria Oradea a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 - Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari - din <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , excepţie ridicatã de Szucs Francisc într-o cauzã având ca obiect anularea unui act juridic. Dosarul sus-menţionat a fost înaintat Curţii Constituţionale la data de 3 august 2005, în urma efectuãrii unor verificãri administrative la Judecãtoria Oradea. Dosarul în cauzã a fost înregistrat la Curtea Constituţionalã la data de 8 august 2005. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textul art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 - Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari - din <>Legea locuinţei nr. 114/1996 dispune o mãsurã discriminatorie şi, în consecinţã, neconstituţionalã, prin aceea cã scuteşte asociaţiile de proprietari de plata taxelor de timbru în litigiile locative. Totodatã, în motivarea excepţiei se invocã şi neconstituţionalitatea prevederilor <>art. 69 alin. 3 din Legea nr. 114/1996 , întrucât acestea "dispun pentru trecut, [având] caracter retroactiv şi aplicabilitate retroactivã". Judecãtoria Oradea apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea acestei opinii se susţine cã legiuitorul este "în mãsurã ca pentru anumite categorii de acţiuni exercitate de anumiţi subiecţi de drept sã prevadã scutiri de la plata taxei de timbru fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere egalitãţii în faţa legii, mãsura fiind necesarã pentru buna funcţionare a asociaţiilor de proprietari". Instanţa nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 69 alin. 3 din Legea nr. 114/1996 , încãlcând astfel dispoziţiile <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În susţinerea acestui punct de vedere, sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 16 din 22 ianuarie 2002, nr. 163 din 4 iunie 2002, nr. 20 din 21 ianuarie 2003 şi nr. 191 din 31 martie 2005, prin care au fost respinse excepţii de neconstituţionalitate cu acest obiect. Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens, sunt invocate considerentele care au stat la baza deciziilor Curţii Constituţionale nr. 175 din 26 septembrie 2000, nr. 16 din 22 ianuarie 2002 şi nr. 163 din 4 iunie 2002. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 69 alin. 3 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, şi ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 - Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari - din aceeaşi lege, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Curtea observã cã, deşi a fost sesizatã de cãtre instanţa de judecatã numai cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 din <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , se va pronunţa şi cu privire la art. 69 alin. 3 din lege, dar cu care nu a fost sesizatã, având în vedere faptul cã instanţa, dintr-o posibilã eroare materialã, nici nu s-a pronunţat asupra admisibilitãţii acesteia şi nici nu a sesizat Curtea cu soluţionarea acesteia. În consecinţã, în cazul în care Curtea nu s-ar pronunţa asupra acestei excepţii, omisiunea s-ar rãsfrânge în mod inadmisibil asupra dreptului autorului excepţiei ca aceasta sã fie examinatã şi nu ar duce decât la o întârziere nejustificatã în soluţionarea cauzei, întrucât partea ar putea din nou sã ridice excepţia, iar instanţa de judecatã va trebui sã repete sesizarea Curţii, prin încheiere. Totodatã, Curtea observã cã la data de 13 iulie 2005 autorul excepţiei a depus un memoriu la dosarul cauzei, prin care a ridicat şi "excepţia de neconstituţionalitate" a dispoziţiilor <>art. 17 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, asupra cãreia instanţa nu s-a pronunţat şi nu a sesizat Curtea. Având în vedere cã sesizarea Curţii cu soluţionarea excepţiei se fãcuse de cãtre instanţã la data de 5 iunie 2003, Curtea reţine cã, potrivit <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , instanţa de contencios constituţional nu a fost legal sesizatã în ceea ce priveşte "excepţia de neconstituţionalitate" a dispoziţiilor <>art. 17 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 85/2001 . În consecinţã, Curtea nu se poate pronunţa cu privire la aceastã "excepţie", invocatã dupã sesizarea Curţii de cãtre instanţã, prin încheiere. Astfel, dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au urmãtorul cuprins: - Art. 69 alin. 3 din lege: "Pânã la data dobândirii personalitãţii juridice a asociaţiei de proprietari, asociaţiile de locatari constituie potrivit <>Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor îşi desfãşoarã activitatea pe baza statutului propriu şi a dispoziţiilor prezentei legi."; - Art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 la lege - Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari: "Acţiunea este scutitã de taxã de timbru." Scutirea de plata taxei de timbru se referã la acţiunea pe care o poate introduce asociaţia de proprietari împotriva oricãrui proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune. Astfel cum rezultã din motivarea excepţiei, textele constituţionale invocate în susţinerea acesteia sunt cele ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1), care au urmãtorul cuprins: - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."; - Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri." În esenţã, autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciazã cã prin scutirea asociaţiilor de proprietari de plata taxelor de timbru în litigiile locative sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1). De asemenea, se apreciazã cã prevederile <>art. 69 alin. 3 din Legea locuinţei nr. 114/1996 "dispun pentru trecut, [având] caracter retroactiv şi aplicabilitate retroactivã". Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã. Astfel, în legãturã cu susţinerile referitoare la neconstituţionalitate <>art. 69 alin. 3 din Legea nr. 114/1996 , care în opinia autorului excepţiei retroactiveazã, Curtea constatã cã aceste dispoziţii se aplicã unor situaţii juridice existente numai din momentul intrãrii în vigoare a legii şi nu desfiinţeazã sau modificã situaţii juridice anterioare. De asemenea, <>Legea nr. 114/1996 se aplicã de îndatã tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge dupã intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice ivite dupã abrogarea legii vechi. În consecinţã, Curtea constatã cã prevederile <>art. 69 alin. 3 din Legea locuinţei nr. 114/1996 nu încalcã prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În ceea ce priveşte excepţia referitoare la dispoziţiile art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , Curtea reţine cã acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceeaşi dispoziţie constituţionalã. Astfel, prin <>Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2002, Curtea a respins o excepţie prin care se susţinea, ca şi în prezenta cauzã, încãlcarea principiului egalitãţii, consacrat de dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât asociaţia de proprietari este scutitã de taxa de timbru, în timp ce proprietarul nu beneficiazã de aceastã scutire. Prin decizia respectivã, Curtea a respins excepţia ca nefondatã. În considerentele deciziei s-a precizat cã "în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit cã instituirea unor excepţii de la regula generalã a plãţii taxelor judiciare de timbru (scutiri de plata taxei) nu constituie o discriminare [...]. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie, «Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege», fiind aşadar la latitudinea legiuitorului sã stabileascã scutiri de taxe sau impozite având în vedere situaţii diferite, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere principiului egalitãţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintã un drept, ci o obligaţie constituţionalã a cetãţenilor, prevãzutã în art. 53 alin. (1) din Legea fundamentalã, în conformitate cu care «Cetãţenii au obligaţia sã contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice». În acest sens este, de exemplu, <>Decizia nr. 175 din 26 septembrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000". De asemenea, prin <>Decizia nr. 191 din 31 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 21 iunie 2005, Curtea a statuat, referitor la acelaşi text criticat, ca şi în cauza de faţã, cã acesta "impune un tratament juridic diferit pentru situaţii de fapt diferite, având o justificare obiectivã şi raţionalã, şi anume necesitatea recuperãrii de cãtre asociaţiile de proprietari a cotelor de întreţinere cu mai multã uşurinţã, ţinând cont atât de multitudinea datornicilor, de debitele mari pe care aceştia le au, precum şi de consecinţele grave ale neachitãrii acestora". Neexistând elemente noi de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele stabilite prin deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 69 alin. 3 din Legea locuinţei nr. 114/1996 şi ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 - Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari - din aceeaşi lege, excepţie ridicatã de Szucs Francisc în Dosarul nr. 2.717/2003 al Judecãtoriei Oradea. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 octombrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Benke Karoly
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
