Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 526 din 25 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 6 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Irina Loredana Lãpãdat - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Duţa Donisan şi Liviu Donisan în Dosarul nr. 12.012/2003 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal rãspunde partea Zoe Stoenescu, în nume propriu şi în calitate de mandatar al pãrţii Olimpia Petrovanu. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã completul de judecatã cã autoarea excepţiei, Duţa Donisan, a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicitã acordarea unui nou termen de judecatã în vederea pregãtirii apãrãrii.
Partea Zoe Stoenescu se opune cererii de amânare a judecãrii cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca neîntemeiatã cererea de amânare a judecãrii cauzei.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecãrii cauzei.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pe fond.
Partea Zoe Stoenescu solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã textul de lege criticat este în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate. Pe de altã parte, apreciazã cã autorul excepţiei criticã, în fapt, o omisiune de reglementare, ceea ce excedeazã competenţei de soluţionare a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 februarie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 12.012/2003, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Duţa Donisan şi Liviu Donisan.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 utilizeazã termenul de "chiriaş" cu referire exclusiv la titularul contractului de închiriere şi cu excluderea persoanelor netitulare de contract care urmeazã sã locuiascã împreunã cu acesta în acelaşi imobil. Se mai aratã cã locatarul netitular de contract, cu drepturi locative câştigate, nu este avut în vedere de textul de lege criticat, ceea ce creeazã o inegalitate în faţa legii, contravenind astfel dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti considerã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. În acest sens, se aratã cã dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 folosesc termenul de "chiriaş" fãrã referire la titularul contractului de închiriere, legea având în vedere şi persoanele cu drepturi locative proprii în imobilul cu destinaţia de locuinţã, astfel încât "şi acestora le revine obligaţia prevãzutã de textul de lege criticat, fãrã discriminare".
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã textul de lege criticat creeazã obligaţii şi drepturi diferite pentru chiriaşii, titulari de contract, în raport cu persoanele menţionate în contractul de închiriere, care au drepturi locative întrucât locuiesc cu titularul contractului. Aceastã reglementare nu aduce atingere principiului egalitãţii în drepturi, prevãzut de art. 16 din Constituţie, deoarece, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, astfel încât este justificatã o diferenţã de tratament juridic, pentru douã categorii diferite de subiecte de drept. Se mai susţine cã, potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 114/1996 , dreptul locativ se dobândeşte nu numai de cãtre titularul contractului de închiriere, ci şi de alte persoane prevãzute în contract şi care urmeazã sã locuiascã cu acesta. Aceste persoane dobândesc însã un drept privat, care include în componenţa sa numai dreptul de folosinţã a locuinţei, nu şi alte drepturi (rezilierea contractului, renegocierea termenilor contractuali etc.), care aparţin exclusiv titularului de contract.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 sunt constituţionale. În acest sens, se aratã cã prevederile legale criticate nu conţin privilegii sau discriminãri între persoanele prevãzute de ipoteza normei juridice. Mai mult, mãsura evacuãrii, prevãzutã prin textul de lege criticat, face parte din ansamblul procedurilor de judecatã instituite prin lege, modalitate de reglementare conformã cu dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 241/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001.
Prevederile legale criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 11 alin. (2): "Lipsa unui rãspuns scris sau refuzul nejustificat al chiriaşului sau al fostului chiriaş de a încheia un nou contract de închiriere în termen de 60 de zile de la primirea notificãrii îl îndreptãţeşte pe proprietar sã cearã în justiţie evacuarea necondiţionatã a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanţei preşedinţiale."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii legale contravin prevederilor cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, prevederi care au urmãtorul conţinut:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege."
Potrivit susţinerilor autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat instituie discriminãri între chiriaşul titular al contractului de închiriere şi persoanele care locuiesc împreunã cu acesta, prin prisma faptului cã numai titularul de contract are dreptul de a decide cu privire la continuarea contractului sau rezilierea acestuia.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, în materia contractului de închiriere a locuinţelor, raporturile locative contractuale iau naştere, în mod direct, între proprietarul imobilului cu destinaţia de locuinţã şi chiriaşul - titular al contractului de închiriere. Persoanele care locuiesc împreunã cu acesta, înscrise în contractul de închiriere, dobândesc dreptul de a folosi locuinţa împreunã cu titularul contractului, neputând lua decizii şi încheia acte juridice care privesc raporturile ce rezultã din contractul de închiriere.
Potrivit textului de lege criticat, notificarea se face doar titularului de contract, şi tot acestuia îi revin exclusiv obligaţiile principale rezultate din contract. În raporturile cu cealaltã parte contractantã, respectiv proprietarul imobilului cu destinaţia de locuinţã, titularul contractului de închiriere este reprezentantul persoanelor înscrise în contract, în calitate de chiriaşi, actele lui fiind opozabile şi acestora. Numai în mod excepţional se stabilesc raporturi contractuale directe între proprietar şi persoanele înscrise în contractul de închiriere. De exemplu, în cazul decesului titularului contractului de închiriere, legea prevede continuarea raporturilor contractuale cu persoanele netitulare de contract (<>art. 27 din Legea nr. 114/1996 ).
Prin urmare, aceste douã categorii de persoane se aflã în situaţii juridice diferite, ceea ce justificã o diferenţã de tratament juridic, astfel încât nu poate fi reţinutã încãlcarea art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Prevederile legale criticate au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale. Prin mai multe decizii, de exemplu <>Decizia nr. 237 din 21 noiembrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000, <>Decizia nr. 186 din 25 iunie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 31 iulie 2002, <>Decizia nr. 128 din 18 martie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 8 aprilie 2004, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. Prin deciziile menţionate, Curtea Constituţionalã a statuat şi asupra altor aspecte ale principiului egalitãţii în drepturi, reţinând cã "dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 nu instituie nici un fel de privilegii sau discriminãri (...) între chiriaşi, ci, dimpotrivã, textul de lege criticat dã expresie principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, prin aceea cã tinde la asigurarea unui echilibru între ocrotirea intereselor proprietarului în valorificarea prerogativelor dreptului sãu de proprietate şi protecţia chiriaşului împotriva oricãrei exercitãri abuzive a acestui drept".
Soluţiile şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã a determina modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Duţa Donisan şi Liviu Donisan în Dosarul nr. 12.012/2003 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 noiembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lãpãdat
_________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
