Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 525 din 9 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 525 din 9 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 898 din 10 decembrie 2014

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean       - preşedinte
    Toni Greblă            - judecător
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mircea Ştefan Minea    - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Mona-Maria Pivniceru   - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Ingrid Alina Tudora    - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Augustin Daniel Moldovan şi Alina Laura Moldovan în Dosarul nr. 15.458/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 144D/2014.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, susţine că, având în vedere faptul că executarea silită se face în baza unui titlu executoriu, care este o hotărâre judecătorească, nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţia României. De asemenea, apreciază că este neîntemeiată şi critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 47, deoarece măsura dispusă prin reglementarea legală criticată a fost avută în vedere tocmai pentru ducerea la îndeplinire a unei obligaţii ce decurge din calitatea de persoană care a apelat la serviciul public al justiţiei.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 24 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 15.458/211/2012, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Augustin Daniel Moldovan şi Alina Laura Moldovan într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că, potrivit dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, "legiuitorul a avut în vedere atât posibilitatea fiecărui cetăţean de a se adresa unei instanţe judecătoreşti, cât şi posibilitatea acestuia de a-şi exercita drepturile sale procesuale în maniera pe care acesta o consideră cea mai potrivită în scopul apărării drepturilor şi intereselor sale", sens în care invocă principiul disponibilităţii. În acest context, "ca o expresie a acestui principiu, o parte poate dispune în mod arbitrar, în materie civilă, de dreptul de a-şi supune cauza judecăţii sau, per a contrario, de a nu se judeca în măsura în care condiţiile unui proces ar fi mult prea oneroase pentru situaţia sa financiară". Aşa fiind, consideră că "art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, prin felul în care este reglementat, aduce atingere directă drepturilor procesuale ale părţii, îngrădind vădit exercitarea prerogativelor conferite de art. 21 din Constituţie".
    6. Autorii excepţiei arată că, în concret, în speţă, "formularea unei cereri de ajutor public judiciar în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, şi admiterea acesteia, conduce la generarea unei obligaţii în sarcina părţii care a formulat cererea de plată a taxei judiciare de timbru, fapt care o obligă să susţină un proces contrar voinţei sale. Astfel, partea în cauză nu poate opta între a plăti şi a nu plăti taxa judiciară de timbru, ajungându- se, poate, în final la executarea silită a acesteia." Aceştia susţin că, deşi aparent prevederile de lege criticate nu par a ridica probleme de constituţionalitate, întrucât admiterea unei cereri de acordare a ajutorului public judiciar, teoretic, vine în sprijinul părţii care o solicită, în realitate, în privinţa autorilor excepţiei, admiterea unei asemenea cereri, însă, prin acordarea unui sprijin diferit faţă de cel solicitat, nu constituie un ajutor real, aceştia găsindu-se într-o situaţie de imposibilitate a achitării taxei judiciare de timbru, similară cu cea anterioară formulării cererii de ajutor public judiciar. Mai mult, raportat la textul de lege criticat, s-ar afla într-o situaţie mai împovărătoare decât cea anterioară cererii, întrucât ulterior admiterii cererii de ajutor public judiciar nu ar mai putea opta între a plăti şi a nu plăti taxa respectivă. Astfel, prin forma în care este reglementat textul de lege criticat, se înfrânge principiul disponibilităţii şi, implicit, dispoziţiile constituţionale privind liberul acces la justiţie.
    7. De asemenea, susţin că "dreptul părţii de a opta între a plăti şi a nu plăti o taxă de timbru nu poate fi cenzurat de instanţa de judecată sau de lege", iar neplata taxei de timbru, indiferent de existenţa sau nu a unei cereri de ajutor public judiciar, poate conduce la aplicarea unei singure sancţiuni procesuale pentru partea care nu şi-a îndeplinit obligaţia respectivă, şi anume anularea cererii de chemare în judecată. Arată că, "în condiţiile în care partea este obligată a achita taxa judiciară de timbru, deşi a arătat că nu are veniturile necesare suportării acesteia, iniţierea procedurilor de executare silită va avea un efect direct asupra dreptului de proprietate şi nivelului de trai." În concluzie, autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că, prin aplicarea art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 în forma în care se reflectă în prezenta cauză, se înfrâng în mod grav şi ireversibil drepturile fundamentale ale acestora.
    8. Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că prevederile art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 sunt în concordanţă cu normele constituţionale invocate. De asemenea, arată că, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, este atributul instanţei de judecată de a verifica dacă eşalonarea taxei judiciare de timbru ar putea afecta nivelul de trai al solicitantului sau al membrilor familiei, având, totodată, posibilitatea să aprecieze inclusiv cu privire la numărul şi perioada eşalonării taxei judiciare de timbru.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale. Învederează faptul că acest text de lege a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, iar dispoziţii legale asemănătoare celor criticate în cauză se regăsesc în cuprinsul art. 44 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă amintită. De asemenea, arată că, întrucât prevederile de lege criticate şi-au produs efectele faţă de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, în virtutea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766/2011, acestea urmează să facă, totuşi, obiect al controlului de constituţionalitate.
    11. Astfel, referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 faţă de art. 21 din Constituţie, Avocatul Poporului consideră că aceasta nu poate fi reţinută, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 358/2013.
    12. De asemenea, apreciază că nu sunt încălcate nici dispoziţiile constituţionale ale art. 44 şi art. 47 referitoare la dreptul de proprietate şi dreptul la un nivel de trai decent, deoarece prin textul de lege criticat "se asigură protecţia dreptului de proprietate al titularilor unor creanţe, încălcat prin refuzul de executare din partea debitorilor de rea-credinţă".
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut prin dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi de lege potrivit cărora, "În cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, Ministerului Economiei şi Finanţelor/organelor competente pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite. În titlul executoriu se vor menţiona şi codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal, precum şi orice alte date de identificare a debitorului. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale unităţilor teritoriale subordonate Ministerului Economiei şi Finanţelor în a căror rază teritorială îşi are sediul debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor bugetare."
    16. Curtea constată că Legea nr. 146/1997 a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. De asemenea, conform art. 55 din aceeaşi ordonanţă, "Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor". În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanţând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează "dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, "legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului «tempus regit actum»". În speţă, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile legale criticate îşi produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei deduse judecăţii, aşa încât Curtea are competenţa de a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor legale criticate.
    17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, şi art. 47 - Nivelul de trai. De asemenea, se invocă şi încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea obligaţiei de plată a taxelor judiciare, statuând, în mod constant, că accesul liber la justiţie nu presupune gratuitatea acestuia şi nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie, în acord şi cu dispoziţiile art. 56 din Legea fundamentală, potrivit cărora "cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice". De asemenea, Curtea a constatat că plata taxelor judiciare de timbru, fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 144 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 10 aprilie 2013). În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007).
    19. Cu privire la posibilitatea acordării unor facilităţi la plata taxei judiciare de timbru, prin Decizia nr. 426 din 24 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 15 noiembrie 2013, spre exemplu, Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, ajutorul public judiciar în materie civilă este un sprijin acordat de stat pentru persoanele fizice care sunt sau care urmează să devină parte într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor române sau al altor autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale române, ca şi un mijloc de a permite tuturor persoanelor un acces efectiv la justiţie. Astfel, legiuitorul şi-a propus să reglementeze instituţia ajutorului public judiciar în materie civilă ca o formă de asistenţă acordată de stat în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil şi garantării accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.
    20. Referitor la critica formulată în prezenta cauză, Curtea reţine că, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări. Taxele judiciare de timbru sunt datorate (cu anumite excepţii, expres prevăzute de lege) de către toate persoanele fizice şi juridice, însă, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, orice persoană fizică poate solicita acordarea ajutorului public judiciar.
    21. Potrivit prevederilor art. 21^2 din Legea nr. 146/1997, în cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul sau termenele de plată şi cuantumul ratelor. Eşalonarea plăţii taxelor judiciare se poate face pe parcursul a cel mult 2 ani. În cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, Ministerului Economiei şi Finanţelor/organelor competente pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite, iar executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale unităţilor teritoriale subordonate Ministerului Economiei şi Finanţelor în a căror rază teritorială îşi are sediul debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor bugetare.
    22. Ca atare, referitor la susţinerea autorilor excepţiei potrivit căreia "sunt obligaţi să susţină un proces contra voinţei lor", Curtea o consideră a fi neîntemeiată, întrucât, odată încuviinţată cererea de ajutor public judiciar, chiar dacă reclamantul nu achită tranşele stabilite de instanţă la termenele fixate prin dispozitivul încheierii, instanţa este în mod legal învestită, astfel că nu este incidentă sancţiunea anulării cererii ca netimbrată sau ca insuficient timbrată. Ca urmare, pe parcursul procesului civil, odată ce instanţa de judecată încuviinţează cererea de eşalonare a plăţii taxei judiciare de timbru, serviciul public al statului declanşează mecanismele financiare de acordare a acestui ajutor judiciar. Plata ratelor lunare stabilite în sarcina părţii care a solicitat ajutorul public judiciar reprezintă o chestiune ce ţine de executarea obligaţiei de plată sau, dacă se impune, de executarea silită a hotărârii. Aşadar, hotărârea prin care s-a dispus măsura eşalonării de către instanţă reprezintă titlu executoriu, sumele datorate cu titlu de taxă judiciară de timbru urmând a fi urmărite în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile în acest sens.
    23. De altfel, Curtea constată că, urmărind un scop legitim, identificat generic cu buna administrare a resurselor justiţiei, prevederile legale criticate constituie tocmai o garanţie a accesului efectiv la justiţie, de natură să asigure un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit şi să păstreze un echilibru just între interesul statului în a recupera cheltuielile de judecată şi interesul reclamantului ca o instanţă să îi examineze cererea.

    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Augustin Daniel Moldovan şi Alina Laura Moldovan în Dosarul nr. 15.458/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 octombrie 2014.

               PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                        AUGUSTIN ZEGREAN

                       Magistrat-asistent,
                       Ingrid Alina Tudora
                               ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 525 din 9 octombrie 2014

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIE nr. 525 din 9 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIE nr. 525 din 9 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21^2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru