Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 525 din 15 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 19 iunie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gheorghiţã Toader în Dosarul nr. 2.803/219/2011 al Judecãtoriei Dej şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.608D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 noiembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 2.803/219/2011, Judecãtoria Dej a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gheorghiţã Toader în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva ordonanţei de respingere a plângerii dispuse de cãtre procurorul ierarhic superior.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece mãsurile şi actele organelor de urmãrire penalã nu pot fi verificate sub aspectul legalitãţii şi temeiniciei de cãtre puterea judecãtoreascã, singurul control posibil fiind cel efectuat de procuror. De asemenea, se creeazã o discriminare între învinuiţii cãrora li se admite efectuarea unei expertize contabile şi cei cãrora li se respinge o astfel de cerere. Or, câtã vreme persoana interesatã nu se poate adresa justiţiei pentru respectarea dreptului pretins încãlcat este afectat, pe lângã dreptul la petiţionare, şi liberul acces la justiţie, care poate fi limitat numai într-o manierã sau pânã la un punct în care acest drept este atins în chiar substanţa sa.
Judecãtoria Dej opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278 alin. 2^1 cu denumirea marginalã Plângerea contra actelor procurorului din Codul de procedurã penalã, introdus prin art. XVIII pct. 38 din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care au urmãtorul conţinut: "Plângerea formulatã împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilã."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei puterilor în stat, art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la apartenenţa la dreptul intern a tratatelor ratificate de Parlament şi la îndeplinirea cu bunã-credinţã de cãtre stat a obligaţiilor ce îi revin potrivit acestora, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul la liberul acces la justiţie, art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apãrare, art. 51 - Dreptul de petiţionare, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 126 alin. (1) referitor la realizarea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 62 din 31 ianuarie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 9 martie 2012, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedurã penalã, statuând cã posibilitatea formulãrii plângerii împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior, conform prevederilor art. 278 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, constituie o garanţie procesualã, iar rãmânerea definitivã a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit prevederilor art. 278 alin. 2^1, introdus în Codul de procedurã penalã prin Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, are ca scop asigurarea celeritãţii soluţionãrii cauzelor penale, nereprezentând un impediment în calea liberului acces la justiţie şi a dreptului la un recurs efectiv, nefiind astfel încãlcate dispoziţiile art. 21 din Constituţie şi nici prevederile art. 13 din Convenţie.
De asemenea, Curtea a reţinut cã, în faza de urmãrire penalã, legiuitorul poate opta atât pentru instituirea, cât şi pentru eliminarea unor garanţii procesuale, precum cea din speţã, cu condiţia ca actele organelor de urmãrire penalã sã poatã fi cenzurate de instanţa de judecatã. Or, în cazul de faţã, rãmânerea definitivã a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit dispoziţiilor art. 278 alin. 21 din Codul de procedurã penalã, nu înlãturã dreptul pãrţii interesante de a formula plângere, în condiţiile art. 278 1 alin. 1, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei de clasare şi nici dreptul de a beneficia de garanţiile procesuale care însoţesc faza judecãţii propriu-zise şi de cãile de atac prevãzute de lege în cazul trimiterii în judecatã.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gheorghiţã Toader în Dosarul nr. 2.803/219/2011 al Judecãtoriei Dej.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 mai 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
