Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 524 din 19 aprilie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a) si pct. 6, ale art. 31 alin. (1) si ale art. 33 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 524 din 19 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a) si pct. 6, ale art. 31 alin. (1) si ale art. 33 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 20 mai 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Benke Karoly - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6, ale art. 31 alin. (1) şi ale art. 33 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Hollital" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 6.223/62/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã şi menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 8 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 6.223/62/2009, Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6, ale art. 31 alin. (1) şi ale art. 33 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Hollital" - S.R.L. din Braşov într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe pronunţate de judecãtorul-sindic prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva autorului excepţiei de neconstituţionalitate.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã, în esenţã, cã textele de lege criticate sunt contrare dreptului la un proces echitabil, întrucât, prin instituirea unei prezumţii de insolvenţã, creeazã o situaţie nefavorabilã debitorului care va trebui sã probeze inexistenţa stãrii de insolvenţã. De asemenea, se considerã cã art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 reprezintã un temei de drept suplimentar, nejustificat, pus la îndemâna creditorului pentru valorificarea drepturilor sale, deşi acesta mai are la dispoziţie şi alte instrumente juridice pentru valorificarea pretenţiilor sale, precum Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 şi prevederile Codului civil. În sfârşit, se susţine cã dreptul la un proces echitabil este încãlcat şi prin decãderea debitorului din dreptul de a solicita reorganizarea judiciarã dupã ce a contestat starea de insolvenţã.
    Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6, ale art. 31 alin. (1) şi ale art. 33 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au urmãtorul cuprins:
    - Art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6: "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    1. insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeazã prin insuficienţa fondurilor bãneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
    a) insolvenţa este prezumatã ca fiind vãditã atunci când debitorul, dupã 30 de zile de la scadenţã, nu a plãtit datoria sa faţã de unul sau mai mulţi creditori;
    [...]
    6. prin creditor îndreptãţit sã solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cãrui creanţã împotriva patrimoniului debitorului este certã, lichidã şi exigibilã de mai mult de 30 de zile";
    - Art. 31 alin. (1): "(1) Orice creditor îndreptãţit sã solicite deschiderea procedurii prevãzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvenţã poate introduce o cerere introductivã, în care va preciza:
    a) cuantumul şi temeiul creanţei;
    b) existenţa unei garanţii reale, constituite de cãtre debitor sau instituite potrivit legii;
    c) existenţa unor mãsuri asigurãtorii asupra bunurilor debitorului;
    d) declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sã precizeze, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege sã participe la reorganizare".
    - Art. 33 alin. (1), (2) şi (4): "(1) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptãţit sã solicite deschiderea procedurii insolvenţei, judecãtorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului.
    (2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sã conteste, fie sã recunoascã existenţa stãrii de insolvenţã. Dacã debitorul contestã starea de insolvenţã, iar contestaţia sa este ulterior respinsã, el nu va mai avea dreptul sã solicite reorganizarea judiciarã. [...]
    (4) Dacã judecãtorul-sindic stabileşte cã debitorul este în stare de insolvenţã, îi va respinge contestaţia şi va deschide, printr-o sentinţã, procedura generalã, situaţie în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de cãtre administratorul judiciar sau de cãtre creditorii deţinând împreunã sau separat minimum 20% din valoarea masei credale şi numai dacã aceştia îşi exprimã intenţia de a depune un plan în termenul prevãzut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2)."
    Autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi art. 21 privind dreptul la un proces echitabil.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã urmãtoarele:
    1. Prin Legea nr. 169/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, dispoziţiile art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6 din Legea nr. 85/2006 au fost modificate, iar noul text legal nu numai cã nu preia soluţia legislativã cuprinsã în reglementarea contestatã, dar este chiar în sensul dorit de autorul excepţiei. Dupã modificãrile operate, dispoziţiile art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6 din lege prevãd cã "1. insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeazã prin insuficienţa fondurilor bãneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
    a) insolvenţa este prezumatã ca fiind vãditã atunci când debitorul, dupã 90 de zile de la scadenţã, nu a plãtit datoria sa faţã de creditor; prezumţia este relativã;
    [...]
    6. prin creditor îndreptãţit sã solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cãrui creanţã împotriva patrimoniului debitorului este certã, lichidã şi exigibilã de mai mult de 90 de zile. Creditorii, inclusiv cei bugetari, vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenţei doar în cazul în care, dupã compensarea datoriilor reciproce, de orice naturã, suma datoratã acestora va depãşi suma prevãzutã la pct. 12."
    În aceste condiţii, Curtea observã cã dispoziţiile legale criticate nu mai sunt în vigoare în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate care priveşte dispoziţiile art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6 din Legea nr. 85/2006 a devenit inadmisibilã.
    2. În privinţa dispoziţiilor art. 31 alin. (1) şi art. 33 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 85/2006, Curtea s-a mai pronunţat în raport cu o criticã identicã de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 1.138 din 4 decembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008. Cu acel prilej, Curtea a constatat cã, pentru valorificarea creanţelor sale, creditorul este îndreptãţit sã acţioneze pe orice cale legalã, iar dacã debitorul nu este în insolvenţã, îşi poate lichida oricând datoriile, prevenind deschiderea ori determinând închiderea acestei proceduri, astfel încât principiul ocrotirii în mod egal a proprietãţii private este pe deplin aplicabil atât în privinţa proprietãţii debitorului, cât şi a creanţelor creditorilor.
    Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 85/2006, Curtea a constatat cã aceasta are în vedere, de fapt, doar interzicerea debitorului de a mai solicita reorganizarea judiciarã dupã ce anterior a contestat existenţa stãrii de insolvenţã, iar contestaţia i-a fost respinsã.
    În legãturã cu aceasta, Curtea a reţinut cã garantarea libertãţii economice trebuie sã aibã loc, în mod egal, pentru toţi cei care desfãşoarã o activitate economicã. Astfel, garantarea drepturilor comercianţilor debitori nu poate aduce prejudicii drepturilor creditorilor. Prin urmare, limitarea exerciţiului unor drepturi ale debitorilor care nu şi-au exercitat voluntar obligaţiile de platã apare ca justificatã cu prilejul desfãşurãrii procedurii insolvenţei ce urmãreşte tocmai acoperirea pasivului acestora prin satisfacerea creanţelor creditorilor.
    Curtea a mai arãtat cã restrângerea anumitor drepturi ale debitorului nu duce însã la dispariţia totalã a acelor drepturi. Astfel, debitorul are posibilitatea de a opta între acceptarea soluţiei cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei şi propunerea unui plan de reorganizare sau contestarea soluţiei de deschidere a procedurii insolvenţei, contestare care însã nu trebuie sã tindã spre o simplã tergiversare a cauzei. În plus, chiar dacã va fi respinsã contestaţia, un plan de reorganizare va putea fi propus de administratorul-judiciar sau de cãtre creditori. Prin urmare, Curtea a concluzionat cã legea pune la dispoziţie mai multe cãi prin care debitorul îşi poate valorifica drepturile sale, inclusiv prin exercitarea accesului liber la justiţie.
    Întrucât nu au apãrut elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    I. Respinge ca devenitã inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Hollital" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 6.223/62/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
    II. Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) şi ale art. 33 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 aprilie 2011.


                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                            Magistrat-asistent-şef,
                                  Benke Karoly

                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016