Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 524 din 13 mai 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 8 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 524 din 13 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 8 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicatã de Rodica Gabriela Grumeza şi Mihai I. Grumeza în Dosarul nr. 39.686/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã personal Rodica Gabriela Grumeza, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Partea prezentã solicitã admiterea excepţiei, arãtând cã art. 8 al legii criticate este neconstituţional, întrucât nu prevede ce se întâmplã în cazul în care, peste termenul de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor, Comisia judeţeanã pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 nu a emis nicio hotãrâre. Depune concluzii scrise, însoţite de patru anexe.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele :
Prin Încheierea din 21 iunie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 39.686/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicatã de Rodica Gabriela Grumeza şi Mihai I. Grumeza.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile <>Legii nr. 290/2003 , în integralitatea ei, contravin art. 73 alin. (3) lit. m) coroborat cu art. 44 şi 76 din Constituţie, cu motivarea cã, potrivit acestei legi, s-a recunoscut unei categorii de cetãţeni ce îndeplinesc condiţiile legale un drept la despãgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietate în aceste teritorii şi de care au fost deposedaţi. Astfel, dreptul creat persoanelor avute în vedere de lege este expresia dreptului garantat de art. 44 din Legea fundamentalã, care nu poate face decât obiectul unei legi organice. Or, susţine autorul excepţiei, din cuprinsul acestei legi rezultã cã parlamentul a adoptat-o ca o lege ordinarã, şi nu ca o lege organicã.
Separat de criticile de neconstituţionalitate vizând legea în integralitatea ei, autorii excepţiei criticã art. 8 al legii, susţinând cã acest text contravine art. 21 şi 52 din Constituţie, întrucât "redactarea imprecisã a acestuia îi pune pe judecãtori în situaţia sã adauge la lege, prin stabilirea cazurilor, condiţiilor şi pãrţilor faţã de care este admisibilã formularea cererilor în justiţie pentru apãrarea creanţelor izvorând din <>Legea nr. 290/2003 ". În opinia autorilor excepţiei, aceastã redactare imprecisã a textului rezultã din faptul "cã nu precizeazã ce se întâmplã în cazul în care, peste termenul de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor, Comisia judeţeanã nu a emis nicio hotãrâre".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã excepţia neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, în ce priveşte critica privind încãlcarea art. 21 şi 52 din Constituţie, aratã cã dispoziţiile de lege criticate nu îngrãdesc exerciţiul dreptului privind accesul liber la justiţie şi nici dreptul pãrţilor la un proces echitabil, deoarece, potrivit <>art. 8 alin. (5) din Legea nr. 290/2003 , hotãrârile Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor sunt supuse controlului judecãtoresc. Se mai aratã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin nici art. 44 coroborat cu art. 73 alin. (1) şi (3) lit. m) şi art. 76 din Legea fundamentalã, legiuitorul fiind competent potrivit normelor constituţionale sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Examinând actele din dosarul instanţei de judecatã, Curtea reţine cã excepţia a fost ridicatã într-un recurs formulat în cadrul unui litigiu de contencios administrativ având ca obiect obligarea Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a <>Legii nr. 290/2003 de a soluţiona cererea de acordare a despãgubirilor sau compensaţiilor prevãzute de aceastã lege. Astfel cã, deşi Curtea a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 290/2003 în integralitatea ei, în realitate textul de lege care are legãturã cu cauza aflatã pe rolul instanţei de judecatã este cel al art. 8 din aceastã lege.
Aşadar, Curtea va exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor <>art. 8 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 14 iulie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Textul de lege criticat are urmãtoarea redactare:
"Art. 8. - (1) În vederea soluţionãrii cererilor depuse de persoanele îndreptãţite, comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, constituite în temeiul <>art. 6 din Legea nr. 9/1998 , republicatã, se vor completa pentru aceste cazuri, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu câte un reprezentant şi al celorlalte ministere cu atribuţii în aplicarea prezentei legi. Reprezentantul Secţiei Cadrilater a Asociaţiei Române a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS) nu participã la soluţionarea cererilor depuse de persoanele îndreptãţite, potrivit prezentei legi.
(2) Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 primesc, verificã şi rezolvã cererile de atribuire în naturã ori pentru acordare de despãgubiri sau compensaţii, dupã caz. Hotãrârile privind recunoaşterea drepturilor, acordarea despãgubirilor sau/şi a compensaţiilor se dau în termen de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor. Hotãrârile se adoptã cu majoritatea voturilor membrilor comisiei şi se comunicã Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor - Serviciul pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 , precum şi solicitantului.
(2^1) Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 au obligaţia de a convoca petenţii sau alte persoane, în vederea lãmuririi unor situaţii în care existã neclaritãţi privind calitatea succesoralã a petentului, dovada refugiului sau a proprietãţii asupra bunurilor pentru care se cer despãgubiri ori compensaţii.
(2^2) Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor Serviciul pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 poate solicita acte şi relaţii privind aspectele înfãţişate în contestaţii atât petenţilor, cât şi oricãrei instituţii publice.
(3) În termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulţumit de hotãrârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 poate face contestaţie la Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor - Serviciul pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 .
(4) În termen de cel mult 60 de zile, Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor - Serviciul pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 va analiza contestaţiile şi le va aproba sau le va respinge prin decizie motivatã a vicepreşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor care coordoneazã activitatea Serviciului pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 . Hotãrârea se comunicã comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 şi solicitanţilor.
(5) Hotãrârile Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor - Serviciul pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 sunt supuse controlului judecãtoresc, putând fi atacate în condiţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificãrile ulterioare.
(6) Hotãrârile pronunţate de tribunal sunt supuse cãilor de atac prevãzute de lege.
(7) În vederea soluţionãrii cererilor, comisiile prevãzute la art. 5 pot solicita din oficiu, cu respectarea legii, acte şi informaţii oricãror instituţii publice din ţarã sau din strãinãtate."
Textele constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 21 referitor la liberul acces la justiţie şi art. 52 referitor la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în realitate, criticile formulate privesc redactarea prevederilor de lege criticate. Astfel, se apreciazã de cãtre autorii excepţiei cã legiuitorul nu a prevãzut ce se întâmplã în cazul în care comisiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pentru aplicarea <>Legii nr. 290/2003 depãşesc termenul de 6 luni de la data înregistrãrii cererii pentru acordarea de despãgubiri sau compensaţii.
Aşadar, pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat este determinatã exclusiv de o lacunã legislativã. Or, în temeiul art. 61 din Constituţie, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţãrii", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia.
Ca atare, în temeiul <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãruia aceasta "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia de neconstituţionalitate vizând prevederile <>art. 8 din Legea nr. 290/2003 , astfel cum a fost formulatã, este inadmisibilã.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE :

Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.8 din <>Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicatã de Rodica Gabriela Grumeza şi Mihai I.Grumeza în Dosarul nr. 39.686/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 mai 2008.


PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Maria Bratu

----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016