Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 523 din 27 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 27 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Luciano Parisato în Dosarul nr. 1.140/211/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia penalã, de Dumitru Ardeleanu Carpen în Dosarul nr. 10.211/325/2009 al Judecãtoriei Timişoara, de Claudia Kawaguchi în Dosarul nr. 2.102/233/2009 al Judecãtoriei Galaţi, de Societatea Comercialã "Jan Quik Group" - S.R.L în Dosarul nr. 12.597/271/2009 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã şi de Ioan Pasca în Dosarul nr. 13.251/271/2009 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 7.685D/2009, nr. 7.913D/2009, nr. 8.193D/2009, nr. 8.449D/2009 şi nr. 8.450D/2009 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 7.913D/2009, nr. 8.193D/2009, nr. 8.449D/2009 şi nr. 8.450D/2009 la Dosarul nr. 7.685D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã. Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 30 septembrie 2009, 14 octombrie 2009, 3 noiembrie 2009 şi 3 decembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.140/211/2009, nr. 10.211/325/2009, nr. 2.102/233/2009, nr. 12.597/271/2009 şi nr. 13.251/271/2009, Tribunalul Cluj - Secţia penalã, Judecãtoria Timişoara, Judecãtoria Galaţi şi Judecãtoria Oradea - Secţia penalã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 2 şi, respectiv, art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Luciano Parisato, Dumitru Ardeleanu Carpen, Claudia Kawaguchi, Societatea Comercialã "Jan Quik Group" - S.R.L. şi Ioan Pasca.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul Luciano Parisato susţine cã prevederile legale menţionate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 şi art. 51 alin. (4), deoarece sancţioneazã persoana vãtãmatã "prin pierderea termenului de sesizare a judecãtorului în cazul în care procurorul cu funcţie de conducere nu binevoieşte sã se încadreze într-un termen legal de 20 de zile sã soluţioneze plângerea ce i-a fost adresatã, în condiţiile în care acest procuror trebuie sã vegheze la respectarea prevederilor legale în soluţionarea plângerilor de cãtre procurorii din subordinea sa".
Autorul Dumitru Ardeleanu Carpen aratã cã prevederile legale menţionate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21, precum şi prevederilor art. 6, 13 şi 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece în alin. 2 al art. 278^1 din Codul de procedurã penalã limiteazã în timp momentul la care orice persoanã poate face plângere împotriva soluţiilor date de procurorul ierarhic superior. Astfel, în situaţia în care termenul de 20 de zile a fost depãşit, persoana interesatã de calea de atac este decãzutã din dreptul de a mai contesta soluţia în faţa judecãtorului.
Autorul Claudia Kawaguchi susţine cã prevederile legale menţionate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, 21 şi 20, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece cei mai mulţi justiţiabili care nu au apãrãtor ales nu cunosc faptul cã termenul prevãzut în alin. 2 al art. 278^1 din Codul de procedurã penalã curge de la data când procurorul trebuia sã soluţioneze plângerea, ei aşteptând sã le fie comunicat modul de soluţionare pentru a vedea dacã este cazul sã facã plângere sau nu împotriva acestei soluţii.
Autorul Societatea Comercialã "Jan Quik Group" - S.R.L. aratã cã prevederile legale menţionate încalcã dreptul la apãrare şi tratamentul egal.
În sfârşit, autorul Ioan Pasca susţine cã prevederile legale menţionate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3), art. 11 şi 20, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece calificarea termenului de 20 de zile ca termen de decãdere echivaleazã cu sancţionarea justiţiabilului pentru pasivitatea organelor judiciare prin respingerea plângerii ca tardiv formulate, restricţionându-i în acest mod liberul acces la justiţie, care devine un drept iluzoriu.
Tribunalul Cluj - Secţia penalã, Judecãtoria Timişoara, Judecãtoria Galaţi şi Judecãtoria Oradea - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã cu denumirea marginalã Plângerea în faţa judecãtorului împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã, care au urmãtorul conţinut:
"Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecãtorul de la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã. Plângerea poate fi fãcutã şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecatã cuprinse în rechizitoriu.
În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevãzut în art. 277, termenul prevãzut în alin. 1 curge de la data expirãrii termenului iniţial de 20 de zile."
În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 7.913D/2009, Curtea constatã cã, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, acesta vizeazã "excepţia de neconstituţionalitate invocatã de petentul Carpen Ardeleanu Dumitru". De asemenea, în considerente încheierii instanţa şi-a spus opinia cu privire la alin. 1 şi 2 ale art. 278^1 din Codul de procedurã penalã.
Pe lângã acestea, din notele scrise ale autorului rezultã cã, deşi excepţia vizeazã în titlul sãu întregul articol 278^1 din acelaşi cod, argumentele privesc doar alin. 2 al art. 278^1 din Codul de procedurã penalã.
Prin urmare, în acest dosar, Curtea urmeazã a restrânge obiectul excepţiei la art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 524 din 11 octombrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 31 octombrie 2005, Curtea Constituţionalã a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, statuând cã "art. 278^1 din Codul de procedurã penalã reprezintã un rãspuns la necesitatea consacrãrii legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanţei de judecatã competente atunci când este nemulţumitã de soluţia datã plângerii sale contra actelor procurorului, aşadar o concretizare a dispoziţiilor constituţionale privind dreptul de acces liber la justiţie. În vederea garantãrii dreptului la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, legiuitorul a prevãzut în mod expres, în cuprinsul art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, dreptul persoanei vãtãmate de a formula plângere direct la instanţa de judecatã în cazul în care procurorul nu se conformeazã prevederilor art. 277 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora "procurorul este obligat sã rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi sã comunice de îndatã persoanei care a fãcut plângerea modul în care a fost rezolvatã". Astfel, în conformitate cu art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, "în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul de 20 de zile prevãzut în art. 277, termenul de 20 de zile prevãzut în alin. 1 curge de la data expirãrii termenului de 20 de zile". Aşa fiind, este neîntemeiatã critica potrivit cãreia eventuala nesoluţionare a plângerii de cãtre procuror sau soluţionarea cu întârziere a acesteia ar avea drept consecinţã împiedicarea accesului la justiţie, câtã vreme termenul de formulare a plângerii la instanţã curge, în ipotezele arãtate, de la data expirãrii termenului legal de soluţionare a acesteia de cãtre procuror".
De asemenea, prin <>Decizia nr. 1.212 din 24 septembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 14 octombrie 2009, Curtea Constituţionalã a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, statuând cã "prevederile legale criticate se aplicã fãrã privilegii ori discriminãri tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legal criticate şi nu sunt de naturã a afecta în vreun fel exerciţiul vreunui drept ori al unei libertãţi.
Curtea constatã cã accesul la justiţie al persoanelor nemulţumite de soluţiile date de procuror în faza de urmãrire penalã a procesului penal este asigurat, pãrţile având posibilitatea sã îşi apere drepturile şi interesele în cursul judecãţii prin mijloacele prevãzute de lege şi cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale. Astfel, prevederile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã sunt menite tocmai sã asigure accesul la justiţie în cauzele în care parchetul a emis acte de netrimitere în judecatã, iar pe de altã parte, în plângerea formulatã împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului nu se judecã însãşi cauza, ci doar temeinicia şi legalitatea soluţiilor pronunţate de procuror (şi nicidecum temeinicia şi legalitatea actelor prin care procurorul ierarhic superior a soluţionat ori nu plângerea), pe baza probelor administrate în cursul urmãririi penale şi a eventualelor probe scrise, înfãţişate instanţei de pãrţile în proces.
În limitele obiectului acestor categorii de cauze, pãrţile, depunând un minim de diligenţã pentru prezervarea dreptului conferit de textul legal criticat, se pot plânge împotriva ordonanţei sau rezoluţiei de netrimitere în judecatã, având, iatã, posibilitatea sã demonstreze atât caracterul incomplet al urmãririi penale, cât şi aprecierea eronatã a probelor pe care s-a întemeiat soluţia emisã de procuror".
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Luciano Parisato în Dosarul nr. 1.140/211/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia penalã, de Dumitru Ardeleanu Carpen în Dosarul nr. 10.211/325/2009 al Judecãtoriei Timişoara, de Claudia Kawaguchi în Dosarul nr. 2.102/233/2009 al Judecãtoriei Galaţi, de Societatea Comercialã "Jan Quik Group" - S.R.L. în Dosarul nr. 12.597/271/2009 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã şi de Ioan Pasca în Dosarul nr. 13.251/271/2009 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
