Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 52 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^55 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Gheorghe Tănase în Dosarul nr. 2.179/120/2012 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 833D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Gheorghe Tănase a depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 834D-837D/2013 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Ion Simion, Aurica Pîrcălăboiu, Gheorghe Tănase şi de Florin Pîrcălăboiu în dosarele nr. 3.698/120/2012, nr. 3.806/120/2012 şi nr. 3.807/120/2012 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că părţile, Gheorghe Tănase, Ion Simion, Aurica Pîrcălăboiu şi de Florin Pîrcălăboiu au depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Având în vedere identitatea de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 834-837D/2013 la Dosarul nr. 833D/2013.
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 834-837D/2013 la Dosarul nr. 833D/2013, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
Prin încheierile din 21 noiembrie 2013, pronunţate în dosarele nr. 2.179/120/2012, nr. 3.698/120/2012, nr. 3.806/120/2012 şi nr. 3.807/120/2012, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865.
Excepţia a fost invocată de Gheorghe Tănase, Ion Simion, Aurica Pîrcălăboiu şi Florin Pîrcălăboiu în dosare având ca obiect soluţionarea cererilor de reexaminare a unor încheieri prin care au fost aplicate amenzi judiciare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale având în vedere că "aplicarea dispoziţiilor art. 108^5 din Codul de procedură civilă din 1865 are la bază interpretarea care acum vine în contradicţie cu textul foarte clar al Legii nr. 134/2010. [...] şi în vechiul, dar şi în noul cod de procedură civilă competenţa soluţionării cererilor de reexaminare a amenzilor revine aceleiaşi instanţe, dar nu şi aceluiaşi complet cum s-a interpretat în Codul de procedură civilă din 1865.
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă apreciază că prevederile art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale.
Faptul că soluţionarea cererii de reexaminare a amenzii judiciare se face de către judecătorul care a aplicat respectiva amendă nu trebuie să conducă la ideea unei atitudini subiective din partea acestuia, de natură a-i afecta imparţialitatea. Instanţa nu soluţionează fondul litigiului, iar cererea de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă din 1865, şi se soluţionează prin încheiere irevocabilă. În această situaţie, există doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a uşura situaţia persoanei obligate la plata acesteia, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe aceasta cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea judecă şi cererea de reexaminare nu este de natură să influenţeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dispoziţii ce au următoarea redactare: "Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."
Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865.
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. l privind statul român, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 alin. (3) privind independenţa judecătorilor şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti, prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării şi art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Protocolului nr. 12 la Convenţie şi prevederilor art. l privind egalitatea, art. 2 privind universalitatea drepturilor, art. 6 privind recunoaşterea personalităţii juridice, art. 7 privind protecţia egală în faţa legii, art. 8 privind liberul acces la justiţie, art. 10 privind dreptul la un proces echitabil, art. 11 privind prezumţia de nevinovăţie şi principiul legalităţii incriminării delictelor, şi art. 30 privind protecţia drepturilor din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 1.419 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 decembrie 2011, constatând constituţionalitatea acestora.
Astfel, Curtea a statuat că prevederile legale criticate nu contravin art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât acestea se referă exclusiv la soluţionarea în fond a cauzei, or, aşa cum s-a arătat mai sus, cererea de reexaminare nu presupune o judecare pe fond a litigiului. În acest sens, a se vedea Decizia din 6 iulie 2000, pronunţată în Cauza Moura Carreira şi Margarida Lourenco Carreira împotriva Portugaliei, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că sfera de aplicare a art. 6 din Convenţie vizează drepturile şi obligaţiile cu caracter civil care trebuie să constituie obiectul - sau unul dintre obiectele - litigiului, iar rezultatul unei astfel de proceduri trebuie să fie direct determinant pentru un astfel de drept, ceea ce în speţa de faţă nu este cazul - cererea de reexaminare fiind un incident procedural care nu vizează fondul pretenţiei deduse judecăţii instanţei.
De asemenea, nu poate fi primită nici critica autorului excepţiei potrivit căreia modul de soluţionare a cererii de reexaminare determină o restrângere nejustificată a dreptului la o cale efectivă de atac, aducându-se astfel atingere art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât cererea de reexaminare este o verificare judiciară efectivă, fiind analizate pe fond legalitatea şi temeinicia sancţiunii amenzii şi ale elementelor necunoscute la momentul aplicării acesteia.
Cu privire la susţinerea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate referitor la situaţia întâlnită în practică în care judecătorul care a aplicat amenda soluţionează şi cererea de reexaminare, Curtea a reţinut că modul de aplicare de către instanţe a normei legale criticate nu constituie o veritabilă critică de neconstituţionalitate.
Curtea a mai apreciat că soluţionarea cererii de reexaminare de către aceeaşi instanţă care a aplicat amenda şi care a fost învestită cu soluţionarea fondului litigiului, dar în complete cu compunere diferită, nu este de natură a susţine critica de neconstituţionalitate, legiuitorul prin aceasta nu a înţeles să limiteze accesul la justiţie sau dreptul la apărare, ci să asigure valorificarea în condiţii egale a acestor drepturi constituţionale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.
Curtea a mai constatat că în Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cod care a intrat în vigoare, pentru cea mai mare parte a dispoziţiilor sale, la data de 15 februarie 2013, legiuitorul a simţit nevoia limpezirii textului de lege şi a prevăzut în alin. (3) al art. 191 că, "În toate cazurile, cererea se soluţionează, cu citarea părţilor, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Tănase, Ion Simion, Aurica Pîrcălăboiu şi Florin Pîrcălăboiu în dosarele nr. 2.179/120/2012, nr. 3.698/120/2012, nr. 3.806/120/2012 şi nr. 3.807/120/2012 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 4 februarie 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
