Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 519 din 25 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 87 din 26 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Garamond Tipografie" - S.R.L. în Dosarul nr. 5.881/2004 al Judecãtoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin avocat, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate solicitã admiterea acesteia, deoarece dispoziţiile criticate contravin art. 45 şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie.
Se apreciazã cã <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 este neconstituţional în mãsura în care nu creeazã un cadru legal prin care sã fie protejate libera iniţiativã şi concurenţa în domeniul valorificãrii deşeurilor industriale reciclabile. Aceste dispoziţii legale nu prevãd obligaţia agenţilor economici autorizaţi pentru valorificare de a prelua efectiv deşeurile industriale. Totodatã se considerã cã prevederile criticate nu reglementeazã obligativitatea unei forme legale de publicitate a agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru valorificarea deşeurilor industriale reciclabile.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece prevederile legale nu instituie un monopol în domeniul valorificãrii deşeurilor industriale reciclabile. Referitor la celelalte susţineri în legãturã cu unele deficienţe ale ordonanţei de urgenţã criticate, se aratã cã acestea sunt neîntemeiate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 mai 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 5.881/2004, Judecãtoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Garamond Tipografie" - S.R.L. într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie. În acest sens se aratã cã prevederile legale "instituie un monopol privind activitãţile agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru valorificarea deşeurilor industriale reciclabile. Mai bine zis, numai agenţii economici autorizaţi conform <>art. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 au posibilitatea legalã atât sã preia, cât şi sã valorifice aceste deşeuri industriale reciclabile". Deşi <>art. 4 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 prevede cã "preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activitãţi cu caracter de monopol se stabilesc şi se ajusteazã cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevãzute alte competenţe", agenţilor economici "specializaţi şi autorizaţi pentru preluarea şi valorificarea deşeurilor industriale nu le este impusã, prin acte normative, obligaţia de a practica anumite preţuri sau tarife maximale sau minimale, aceştia având posibilitatea de a practica orice preţuri" care sunt impuse agenţilor economici producãtori şi deţinãtori de deşeuri industriale. Se apreciazã totodatã cã dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 "nu prevãd nici mãcar obligaţia agenţilor economici autorizaţi pentru valorificare de a prelua efectiv deşeurile industriale de la agenţii economici producãtori şi deţinãtori ai acestor deşeuri, creându-se în acest fel o situaţie aberantã şi în contradicţie cu normele constituţionale care genereazã abuzuri grave în desfãşurarea în mod liber a activitãţilor economice, precum şi în asigurarea cadrului legal referitor la libertatea comerţului, precum şi la protecţia concurenţei loiale". Autorul excepţiei de neconstituţionalitate aratã în continuare cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 "nu asigurã o publicitate legalã a agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru valorificare, respectiv nu existã nici un act normativ care sã fie publicat în Monitorul Oficial al României şi care sã nominalizeze agenţii economici autorizaţi în preluarea şi valorificarea deşeurilor industriale reciclabile".
Judecãtoria Cluj-Napoca, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, considerã cã prevederile criticate "nu sunt neconstituţionale [...], întrucât practic nu se instituie un monopol al agenţilor economici autorizaţi pentru preluarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile, deoarece, conform dispoziţiilor aceluiaşi act normativ, accesul agenţilor economici la procedura de autorizare este liber şi neîngrãdit, iar aceastã procedurã este dictatã de importanţa socialã a materiei reglementate. Celelalte aspecte privind carenţe ale textului legal [...] sunt de competenţa legiuitorului".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestei susţineri se aratã cã actul normativ criticat prevede totodatã şi procedura de autorizare a agenţilor economici specializaţi în activitatea de valorificare a deşeurilor industriale reciclabile, iar accesul la aceastã procedurã este liber şi neîngrãdit. Astfel, "potrivit art. 7 şi 8 din ordonanţa de urgenţã mai sus menţionatã, agenţii economici care realizeazã activitãţi de colectare a deşeurilor industriale reciclabile, cei care deţin astfel de deşeuri şi au spaţiile şi dotãrile corespunzãtoare, necesare activitãţilor de colectare şi valorificare a deşeurilor, pot fi autorizaţi fãrã restricţii, cu respectarea prevederilor articolelor menţionate, de a realiza aceste activitãţi. Astfel, sunt asigurate libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil tuturor factorilor de producţie, în domeniul colectãrii şi valorificãrii deşeurilor industriale reciclabile". <>Art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 , aratã Guvernul în continuare, prevede posibilitatea de a presta activitãţile enumerate de cãtre agenţii economici specializaţi pentru valorificarea deşeurilor reciclabile, fãrã a se institui vreun monopol pentru aceştia, "având în vedere importanţa socialã a acestei activitãţi, precum şi necesitatea asigurãrii gestionãrii eficiente a acestor deşeuri, în condiţii de protecţie a mediului şi sãnãtãţii populaţiei".
Cu privire la celelalte critici în legãturã cu unele deficienţe ale ordonanţei de urgenţã criticate, Guvernul apreciazã cã soluţionarea acestora nu este de competenţa Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Se apreciazã cã dispoziţiile criticate nu încalcã art. 135 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Astfel, "opţiunea legiuitorului de a institui în sarcina persoanelor juridice obligaţia de reutilizare a deşeurilor industriale reciclabile, în propriile procese de producţie, nu contravine principiilor consacrate prin art. 135 din Constituţie, ci se conformeazã acestor principii. Se asigurã, pe aceastã cale, cadrul normativ necesar gestionãrii eficiente a deşeurilor industriale reciclabile, în concordanţã cu interesul naţional de refacere şi ocrotire a mediului înconjurãtor, precum şi de menţinere a echilibrului ecologic". Totodatã, se aratã în continuare, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 , alãturi de alte mãsuri legislative, reglementeazã rolul statului în garantarea dreptului fundamental la ocrotirea sãnãtãţii, prevãzut de art. 34 din Constituţie, şi, respectiv, a celui la un mediu sãnãtos, prevãzut de dispoziţiile constituţionale ale art. 35.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile autorului excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 7 februarie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 465/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, şi, ulterior, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002, cu modificãrile ulterioare.
Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 5: "Deţinãtorii de deşeuri industriale reciclabile, persoane juridice, sunt obligaţi sã asigure strângerea, sortarea şi depozitarea temporarã a acestora, cu respectarea normelor de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii populaţiei, precum şi reintroducerea lor în circuitul productiv prin: [...]
c) predarea cãtre agenţii economici specializaţi, autorizaţi pentru valorificare, a deşeurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienţã."
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã la instanţa de judecatã, autorul acesteia apreciazã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 135: "(1) Economia României este economie de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã.
(2) Statul trebuie sã asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; [...]".
Autorul excepţiei susţine, în esenţã, cã dispoziţiile criticate instituie un monopol privind activitãţile agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru valorificarea deşeurilor industriale reciclabile, fãrã sã le fie impusã, prin acte normative, şi obligaţia de a practica anumite preţuri sau tarife maximale sau minimale. Totodatã se aratã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 nu prevede obligaţia agenţilor economici autorizaţi pentru valorificare de a prelua efectiv deşeurile industriale de la agenţii economici producãtori. De asemenea, se apreciazã cã dispoziţiile ordonanţei de urgenţã respective creeazã un climat favorabil pentru exercitarea unor practici anticoncurenţiale, contrare <>Legii nr. 21/1996 .
Analizând <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 , Curtea reţine cã obiectul acesteia îl constituie asigurarea gestionãrii eficiente a deşeurilor industriale reciclabile în condiţii de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii populaţiei.
Între mãsurile prevãzute de ordonanţa de urgenţã în acest scop se numãrã şi cele menţionate prin art. 5 lit. c), care stabilesc obligaţia deţinãtorilor de deşeuri industriale reciclabile, persoane juridice, de a asigura strângerea, sortarea şi depozitarea temporarã a acestora, cu respectarea normelor de protecţie a mediului şi sãnãtãţii populaţiei, precum şi reintroducerea lor în circuitul productiv, între altele, prin predarea cãtre agenţii economici specializaţi, autorizaţi pentru valorificare, a deşeurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienţã.
În ceea ce priveşte obligaţia agenţilor economici specializaţi pentru realizarea operaţiilor de valorificare a deşeurilor industriale reciclabile de a obţine autorizaţie pentru aceastã activitate, ordonanţa de urgenţã prevede emiterea autorizaţiei de cãtre Comisia Naţionalã pentru Reciclarea Materialelor din subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, conform procedurii stabilite prin norme de cãtre aceastã comisie, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor.
În consecinţã, Curtea constatã cã dispoziţia criticatã nu este incompatibilã cu libertatea comerţului prevãzutã de art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie.
Necesitatea autorizãrii este impusã de specificul activitãţii desfãşurate de agenţii economici respectivi, ţinându-se seama de natura specialã a materialelor pe care le valorificã, de pericolul pe care acestea îl prezintã pentru sãnãtatea populaţiei şi menţinerea unui mediu sãnãtos, ca şi de asigurarea provenienţei licite a acestor materiale.
Este evident, în consecinţã, cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 , prin prevederea autorizãrii pentru activitatea de valorificare a deşeurilor industriale reciclabile, nu are ca obiectiv instituirea unui monopol în acest domeniu, cum susţine autorul excepţiei, ci garantarea existenţei unor condiţii care sã preîntâmpine eventualele pericole asociate acestor activitãţi.
Dispoziţiile criticate, prin conţinutul lor, nu au legãturã cu practicile anticoncurenţiale sau cu concentrarea economicã, prevãzute de <>Legea concurenţei nr. 21/1996 , susţinerile autorului excepţiei cã prin aplicarea acestor dispoziţii s-ar ajunge la restrângerea, înlãturarea sau denaturarea semnificativã a concurenţei pe piaţa româneascã sau pe o parte a acesteia fiind şi sub acest aspect neîntemeiate.
În ceea ce priveşte susţinerea cã actul normativ criticat nu prevede impunerea unor preţuri maximale sau minimale pentru achiziţionarea deşeurilor industriale reciclabile sau a altor obligaţii pentru agenţii economici autorizaţi, Curtea reţine cã aceasta este lipsitã de concludenţã, controlul de constituţionalitate neavând ca obiect completarea ori modificarea legilor sau ordonanţelor Guvernului. Pe de altã parte, stabilirea unor preţuri maximale sau minimale este incompatibilã cu economia de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã, consacratã de art. 135 alin. (1) din Constituţie.
Cu privire la criticile referitoare la modalitatea valorificãrii deşeurilor industriale reciclabile de cãtre agenţii economici specializaţi, precum şi sancţionarea nerespectãrii acestor activitãţi, Curtea reţine cã acestea sunt, în special, probleme de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa instanţelor de judecatã.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Garamond Tipografie" - S.R.L. în Dosarul nr. 5.881/2004 al Judecãtoriei Cluj-Napoca.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 noiembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
