Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 514 din 9 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, ale art. 94 alin. (1) lit. a) si b) si art. 96 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 95 alin. (1) si art. 96 din aceeasi ordonanta de urgenta, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 373 din 3 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi ale art. 87 alin. (1), art. 88, art. 94 alin. (1) lit. a) şi b) şi <>art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Ion Ion în Dosarul nr. 8.646/300/2008 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public, învederând cã art. 94 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi <>art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 au fost abrogate prin <>Legea nr. 49/2006 , pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, în ceea ce priveşte aceste texte legale. Mai aratã cã soluţiile legislative consacrate de art. 87 alin. (1) şi art. 88 din aceeaşi ordonanţã de urgenţã au fost preluate, ca urmare a aprobãrii şi republicãrii ulterioare a actului normativ, în art. 95 alin. (1) şi <>art. 96 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , republicatã. Cu privire la aceste texte legale, precum şi cu privire la dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 , se apreciazã cã sunt constituţionale, întrucât nu încalcã prevederile din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 8.646/300/2008, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi ale art. 87 alin. (1), art. 88, art. 94 alin. (1) lit. a) şi b) şi <>art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Ion Ion.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţin, în esenţã, urmãtoarele:
- <>art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi art. 87 alin. (1) şi <>art. 88 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 creeazã o inegalitate între cetãţeni, deoarece prevãd consecinţe diferite ale sancţiunii aplicate, dupã cum a fost datã verbal sau scris, şi nu precizeazã în ce condiţii se aplicã avertismentul verbal, respectiv cel scris;
- art. 16 şi <>art. 21 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , precum şi <>art. 94 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 determinã scindarea nejustificatã a procesului şi tergiversarea soluţionãrii acestuia, întrucât pun în sarcina organului constatator şi, implicit a instanţei de judecatã, obligaţia de a verifica antecedentele contravenţionale ale contravenientului, fãrã a condiţiona aceastã cerinţã de un anumit termen, ceea ce încalcã securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice şi a efectelor actelor normative;
- <>art. 5 şi 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , precum şi art. 87, 88 şi <>art. 94 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 împiedicã liberul acces la justiţie, întrucât nu prevãd reguli de procedurã clare cu privire la condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile procesuale;
- <>art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , obligând instanţa sã soluţioneze cauza grabnic, încalcã dreptul la un proces echitabil, dreptul la apãrare şi normele constituţionale privind înfãptuirea justiţiei;
- <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 instituie prezumţia relativã de adevãr şi legalitate a procesuluiverbal de contravenţie, ceea ce încalcã prezumţia de nevinovãţie şi dreptul la un proces echitabil, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Anghel împotriva României, 2007);
- <>art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , stabilind competenţa de soluţionare a plângerilor contravenţionale în favoarea judecãtoriei, încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 52 privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, precum şi pe cele ale art. 126 privind instanţele judecãtoreşti, deoarece instituie o excepţie nepermisã de Legea fundamentalã în ceea ce priveşte controlul judecãtoresc al actelor administrative.
Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 criticate în cauzã este neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu intrã în contradicţie cu principiile constituţionale, respectiv cu cele din actele internaţionale invocate, inclusiv prin referirea şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în aceastã materie. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 , se apreciazã cã este întemeiatã, deoarece aceastã ordonanţã reglementeazã în domeniul legilor organice (contenciosul administrativ), în contradicţie cu prevederile art. 115 din Constituţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 sunt constituţionale, întrucât nu încalcã prevederile din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate. În ceea ce priveşte textele din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 criticate, precizeazã cã art. 94 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi <>art. 96 alin. (1) au fost abrogate prin Legea nr. 49/2006 , astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a acestor texte legale este inadmisibilã. În ceea ce priveşte soluţiile legislative consacrate de art. 87 alin. (1) şi art. 88 din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, acestea au fost preluate, ca urmare a aprobãrii şi republicãrii ulterioare a actului normativ, în art. 95 alin. (1) şi <>art. 96 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , republicatã. Cu privire la aceste texte legale, se apreciazã cã sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultã din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cele ale art. 87 alin. (1), art. 88, art. 94 alin. (1) lit. a) şi b) şi <>art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioarã aprobãrii acesteia prin <>Legea nr. 49/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006.
În ceea ce priveşte dispoziţiile din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 criticate, Curtea constatã cã, anterior sesizãrii sale prin Încheierea din 15 septembrie 2008, au fost abrogate, prin <>Legea nr. 49/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006, dispoziţiile <>art. 94 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 potrivit cãrora "Art. 94. - (1) Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule se dispune:
a) pentru o perioadã de 30 de zile, dacã în decurs de un an titularul permisului de conducere a sãvârşit contravenţii care cumuleazã 15 puncte de penalizare;
b) pentru o perioadã de 60 de zile, dacã în decurs de 6 luni de la data expirãrii duratei de suspendare titularul permisului de conducere a sãvârşit contravenţii care cumuleazã 10 puncte de penalizare."
De asemenea, prin acelaşi act normativ au fost abrogate şi dispoziţiile art. 96 din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, criticate de autorul excepţiei, potrivit cãrora, "Art. 96. - În cazul concursului de contravenţii care întrunesc mai mult de 15 puncte de penalizare, perioada de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce se compune din însumarea perioadelor corespunzãtoare fiecãrei fapte, calculate în condiţiile stabilite prin regulament, fãrã ca aceastã perioadã sã depãşeascã 90 de zile."
Curtea mai constatã cã, ulterior modificãrii şi completãrii prin <>Legea nr. 49/2006 , <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu renumerotarea textelor, iar soluţiile legislative de principiu cuprinse în art. 87 alin. (1) şi art. 88, criticate de autorul excepţiei, au fost preluate de art. 95 alin. (1) şi <>art. 96 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , republicatã.
Ulterior republicãrii, dispoziţiile art. 96 alin. (2) lit. f) din aceeaşi ordonanţã de urgenţã au fost abrogate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 69 din 28 iunie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 443 din 29 iunie 2007, iar cele ale art. 96 alin. (6) lit. d) au fost constatate ca fiind neconstituţionale, prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 661 din 4 iulie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007.
Aşa fiind, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra textelor de lege criticate în noua redactare şi numerotare a textelor, respectiv asupra art. 95 alin. (1) şi <>art. 96 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 95 alin. (1): "Încãlcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu avertisment ori cu amendã ca sancţiune principalã şi, dupã caz, cu una dintre sancţiunile contravenţionale complementare prevãzute la art. 96 alin. (2).";
- Art. 96: "(1) Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlãturarea unei stãri de pericol şi preîntâmpinarea sãvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplicã prin acelaşi proces-verbal prin care se aplicã şi sancţiunea principalã a amenzii sau avertismentului.
(2) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt urmãtoarele:
a) aplicarea punctelor de penalizare;
b) suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce, pe timp limitat;
c) confiscarea bunurilor destinate sãvârşirii contravenţiilor prevãzute în prezenta ordonanţã de urgenţã ori folosite în acest scop;
d) imobilizarea vehiculului;
e) radierea din oficiu a înmatriculãrii sau înregistrãrii vehiculului, în cazurile prevãzute la art. 17 alin. (4);
f) [abrogat].
(3) Pentru încãlcarea unor norme la regimul circulaţiei, pe lângã sancţiunea principalã sau, dupã caz, una dintre sancţiunile contravenţionale complementare prevãzute la alin. (2) lit. c), d) şi f), în cazurile prevãzute la art. 108 alin. (1) se aplicã şi un numãr de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare.
(4) În cazul cumulului de 15 puncte de penalizare suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce se dispune de cãtre şeful poliţiei rutiere din judeţul sau municipiul Bucureşti care îl are în evidenţã pe titularul permisului de conducere.
(5) Confiscarea se dispune de cãtre poliţia rutierã prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, odatã cu aplicarea sancţiunii amenzii.
(6) Sunt supuse confiscãrii:
a) mijloacele speciale de avertizare luminoase şi sonore deţinute, montate şi folosite pe alte autovehicule decât cele prevãzute la art. 32 alin. (2) şi (3);
b) dispozitivele care perturbã funcţionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului;
c) plãcuţele cu numãrul de înmatriculare sau de înregistrare care nu corespund standardelor în vigoare şi care sunt montate pe vehicule;
d) [încetat efectele]
(7) Imobilizarea unui vehicul constã în scoaterea acestuia în afara pãrţii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, şi punerea lui în imposibilitate de mişcare prin folosirea unor dispozitive tehnice sau a altor mijloace de blocare.
(8) Imobilizarea unui vehicul se dispune de cãtre poliţistul rutier, ca urmare a sãvârşirii de cãtre conducãtorul acestuia a uneia dintre faptele prevãzute la art. 117 alin. (1)."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul român de drept, ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitãţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovãţie, ale art. 24 privind dreptul la apãrare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei, ale art. 126 privind instanţele judecãtoreşti, ale art. 129 privind folosirea cãilor de atac, ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligaţia statului de a asigura protecţia economiei de piaţã şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, cu raportare la art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 1 din Protocolul nr. 4 la Convenţie, Protocolul nr. 7 la Convenţie şi art. 11 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã urmãtoarele:
I. <>Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţionalã, în raport de aceleaşi texte din Legea fundamentalã şi faţã de motivãri similare. În acest sens sunt, de exemplu, <>deciziile nr. 787 din 3 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 4 august 2008, nr. 349 din 18 septembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 6 noiembrie 2003, nr. 380 din 14 octombrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 7 noiembrie 2003, şi nr. 270 din 22 iunie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 10 august 2004. Soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã anterior de Curte, prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã, deoarece nu au intervenit elemente noi.
II. În ceea ce priveşte art. 94 alin. (1) lit. a) şi b) şi <>art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, abrogate la data sesizãrii Curţii cu excepţia de neconstituţionalitate invocatã în cauzã, precum şi art. 96 alin. (2) lit. f) din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, abrogat prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 69 din 28 iunie 2007 , Curtea constatã incidenţa dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora nu pot face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate decât dispoziţii din legi sau ordonanţe în vigoare. Ca urmare, excepţia de neconstituţionalitate a acestor texte legale este inadmisibilã.
Aceeaşi soluţie, de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, se impune şi cu privire la dispoziţiile <>art. 96 alin. (6) lit. d) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , constatate neconstituţionale prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 661 din 4 iulie 2007 , fiind incidente sub acest aspect dispoziţiile <>art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora nu pot face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte art. 95 alin. (1) şi art. 96 alin. (1), (2) lit. a)-e), alin. (3)-(6) lit. a)-c), alin. (7) şi (8) din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, acestea sunt criticate fie din perspectiva modului de interpretare şi aplicare, fie a unor pretinse omisiuni de reglementare (pentru cã "nu precizeazã în ce condiţii se aplicã avertismentul verbal sau scris"). Asemenea critici nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, astfel încât, şi sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Ion Ion în Dosarul nr. 8.646/300/2008 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
2. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (1) lit. a) şi b) şi <>art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a dispoziţiilor art. 95 alin. (1) şi art. 96 din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
