Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 513 din 27 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 493 alin. 1 si art. 673^9 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 19 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 şi art. 673^9 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioan-George Istrate în Dosarul nr. 11.097/303/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 11.097/303/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 şi art. 673^9 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Ioan-George Istrate cu ocazia soluţionãrii apelurilor formulate împotriva Sentinţei civile nr. 2.330 din 3 aprilie 2008, pronunţatã de Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti într-o cauzã civilã având ca obiect partaj bunuri comune.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia invocã înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi şi alin. (3) şi art. 53. În acest sens aratã, în esenţã, cã, prin posibilitãţile pe care dispoziţiile legale criticate le instituie în favoarea creditorului unuia dintre soţi, lipsesc de conţinut garanţia constituţionalã a dreptului de proprietate privatã. De asemenea, aratã cã posibilitatea instanţei de judecatã de a dispune partajarea bunurilor, la cererea creditorului şi când numai unul dintre soţi este debitor, are semnificaţia restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, respectiv o restrângere a dreptului de proprietate şi a atributelor acestuia. În fine, autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile de lege criticate înfrâng art. 47 din Constituţie referitoare la dreptul la un trai decent, deoarece "se ajunge la situaţia ca o persoanã tânãrã, fãrã alte posibilitãţi materiale, sã fie lipsitã de dreptul sãu şi sã fie obligatã sã îşi continue existenţa fãrã a avea o locuinţã".
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultã din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 493 şi art. 673^9 din Codul de procedurã civilã. În realitate, autorul excepţiei criticã doar dispoziţiile alin. 1 al art. 493 şi art. 673^9 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 493 alin. 1: "Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevãlmaş nu vor putea sã urmãreascã partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comunã, ci vor trebui sã cearã mai întâi împãrţeala acestora.";
- Art. 673^9: "La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, dupã caz, şi de acordul pãrţilor, mãrimea cotei-pãrţi ce se cuvine fiecãreia ori masa bunurilor de împãrţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia pãrţilor, faptul cã unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împãrţeala, au fãcut construcţii, îmbunãtãţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi şi alin. (3) privind dreptul de proprietate privatã şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra dispoziţiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedurã civilã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 921 din 18 octombrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007. Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã, departe de a contraveni prevederilor art. 44 din Constituţie ce au ca obiect garantarea dreptului de proprietate, reglementarea legalã dedusã controlului le dã expresie, întrucât împãrţeala pe care o instituie, ca o condiţie prealabilã imperativã a realizãrii creanţei faţã de debitorul coproprietar, constituie o mãsurã de protecţie a dreptului celuilalt coproprietar, care nu are calitatea de debitor faţã de creditorul urmãritor.
Aşa fiind, dispoziţiile art. 493 alin. 1 din Codul de procedurã civilã sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale ale art. 44, inclusiv cu cele ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care existã o restrângere a exercitãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, restrângere care, astfel cum s-a arãtat anterior, nu s-a constatat.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 673^9 din Codul de procedurã civilã, se constatã cã acestea au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 182 din 8 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 11 iunie 2003, Curtea a observat cã textul de lege criticat pentru neconstituţionalitate stabileşte criteriile de care instanţa trebuie sã ţinã seama la formarea şi atribuirea loturilor pentru realizarea împãrţelii judiciare. Examinând aceste criterii legale, Curtea a reţinut cã existenţa lor este justificatã raţional şi obiectiv, având finalitatea de a îndruma instanţa tocmai pentru a evita arbitrarul în formarea loturilor şi atribuirea lor acelor pãrţi care au un drept de proprietate comunã. Textul criticat nu prevede, prin reglementarea criteriilor, niciun fel de inegalitate sau discriminare, întrucât, fãrã a se crea vreo diferenţiere, este aplicabil tuturor pãrţilor, în aceeaşi mãsurã. În consecinţã, Curtea a constatat cã nu sunt încãlcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. 1 şi art. 673^9 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioan-George Istrate în Dosarul nr. 11.097/303/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
