Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬─┬──────────────────┐
│Marian Enache │-│preşedinte │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │-│judecător │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga│-│judecător │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │-│judecător │
│Licu │ │ │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │-│judecător │
│Scântei │ │ │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │-│judecător │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Livia Doina │-│judecător │
│Stanciu │ │ │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Elena-Simina │-│judecător │
│Tănăsescu │ │ │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Varga Attila │-│judecător │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │-│magistrat-asistent│
│Mariţiu │ │ │
└─────────────────┴─┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (4) şi (5) şi ale art. 104 alin. (7) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Moisin Alen Daniel în Dosarul nr. 3.680/175/2018 al Judecătoriei Aiud. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.969D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, în motivarea sa, autorul excepţiei critică, în esenţă, interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească, chestiune ce excedează controlului de constituţionalitate. Mai mult, prin criticile formulate, autorul excepţiei solicită modificarea şi completarea dispoziţiilor de lege criticate. Or, potrivit art. 2 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa textul criticat. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.680/175/2018, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (4) şi (5) şi ale art. 104 alin. (7) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Moisin Alen Daniel cu ocazia soluţionării unei contestaţii formulate împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate prin care s-a respins plângerea împotriva hotărârii comisiei de disciplină din cadrul penitenciarului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate nu reglementează dacă termenele prevăzute de acestea sunt termene de recomandare sau de decădere, ceea ce permite judecătorilor din cadrul instanţelor şi judecătorilor de supraveghere a privării de libertate să legifereze şi să interpreteze legea în interesul lor. Astfel, susţine că termenele ce trebuie respectate de petent sunt interpretate ca termene de decădere, pe când celor reglementate în sarcina administraţiei penitenciare sau a judecătorilor de supraveghere a privării de libertate li se conferă natura juridică a unor termene de recomandare, contrar prevederilor art. 16 din Constituţie. 6. Judecătoria Aiud apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că pentru a se putea constata o încălcare a prevederilor art. 16 din Constituţie este necesară existenţa unor situaţii identice, tratate în legislaţie în mod diferit. Or, prevederile art. 103 şi 104 din Legea nr. 254/2013 vizează procedura disciplinară aplicabilă în cazul săvârşirii unor abateri disciplinare de către arestaţi/condamnaţi, iar prevederile art. 56 din acelaşi act normativ vizează modul de soluţionare a plângerilor acestora privind încălcarea de către administraţia penitenciarului a unor drepturi - situaţii complet diferite, inclusiv în ceea ce priveşte modul de reglementare. Referitor la interpretarea dată de instanţe (lato sensu) dispoziţiilor criticate - în sensul că acestea prevăd termene de recomandare, şi nu de decădere -, instanţa constată că Legea nr. 254/2013 nu prevede vreo sancţiune în cazul nerespectării acestor termene. Aşa fiind, devin aplicabile prevederile art. 268 alin. (3) din Codul de procedură penală care reglementează consecinţele nerespectării termenelor procedurale în sensul aplicabilităţii dispoziţiilor privitoare la nulităţi. Având în vedere că o nerespectare a termenelor prevăzute de dispoziţiile de lege criticate nu constituie un caz prevăzut în mod expres de art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, nerespectarea acestora ar putea fi invocată de persoana interesată în momentul în care există un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiilor legale respective. Or, condamnatul nu are un astfel de interes, de vreme ce, potrivit art. 104 alin. (2) din Legea nr. 254/2013, plângerea împotriva deciziei de sancţionare suspendă executarea sancţiunilor disciplinare până la soluţionarea definitivă a acesteia. Instanţa apreciază că prin modul de reglementare a termenelor prevăzute de art. 103 alin. (4) şi (5) şi de art. 104 alin. (7) din Legea nr. 254/2013 nu este încălcat dreptul persoanelor arestate/condamnate la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 103 alin. (4) şi (5) şi ale art. 104 alin. (7) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu următorul conţinut: - Art. 103 alin. (4) şi (5): "(4) În termen de 10 zile de la sesizarea comisiei de disciplină, persoana desemnată prezintă acesteia rezultatele cercetării prealabile. Cercetarea prealabilă are ca scop lămurirea incidentului sub toate aspectele şi presupune audierea persoanei condamnate cercetate şi verificarea apărărilor acesteia.(5) În termen de 10 zile de la primirea rezultatelor cercetării prealabile, comisia de disciplină, după ascultarea persoanei condamnate şi a oricărei altei persoane care are cunoştinţă despre împrejurările în care a fost săvârşită fapta, aplică prin hotărâre scrisă una dintre sancţiunile disciplinare sau, după caz, clasează dosarul de cercetare disciplinară." – Art. 104 alin. (7): "(7) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 10 zile de la primirea acesteia, pronunţând una dintre următoarele soluţii: a) admite plângerea şi dispune anularea sau modificarea sancţiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplină; b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, rămasă fără obiect, tardivă sau inadmisibilă, după caz; c) ia act de retragerea plângerii." 11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi şi în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia susţine că textele de lege sunt neconstituţionale, permiţând judecătorilor din cadrul instanţelor şi judecătorilor de supraveghere a privării de libertate să legifereze şi să interpreteze legea în interesul lor. Totodată, autorul excepţiei susţine că instanţele judecătoreşti şi judecătorul de supraveghere a privării de libertate interpretează termenele ce trebuie respectate de petent ca fiind termene de decădere, pe când celor reglementate în sarcina administraţiei penitenciare li se conferă natura juridică a unor termene de recomandare. 13. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea apreciază că, în prezenta cauză, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul în care judecătorul fondului/judecătorul de supraveghere a privării de libertate a interpretat şi a aplicat dispoziţiile ce reglementează termenele prevăzute de dispoziţiile art. 103 alin. (4) şi (5) şi de art. 104 alin. (7) din Legea nr. 254/2013. Astfel, prin criticile de neconstituţionalitate formulate, autorul excepţiei pune în discuţie, în realitate, o pretinsă neconstituţionalitate a textelor de lege criticate, ce este motivată exclusiv din perspectiva unor împrejurări concrete, individualizate la speţa aflată pe rolul instanţei de fond. 14. Or, instanţa de contencios constituţional este învestită prin Legea fundamentală cu competenţa de a aprecia asupra concordanţei dintre prevederile legilor şi ordonanţelor şi dispoziţiile ori principiile constituţionale. Verificarea constituţionalităţii textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate se realizează prin raportare la Legea fundamentală, aceasta constituind reperul faţă de care, în virtutea rolului său constituţional, Curtea poate examina constituţionalitatea textelor de lege ce formează obiect al excepţiei. Dacă ar exercita controlul de constituţionalitate prin prisma situaţiilor de fapt particulare, specifice fiecărui litigiu aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti în cursul soluţionării cărora se ridică excepţii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională ar nesocoti principiul separaţiei puterilor în stat, substituindu-se instanţei de judecată şi riscând să realizeze astfel o intruziune în atributele autorităţii judecătoreşti. Astfel, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, "Sunt neconstituţionale prevederile actelor (... ) care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei", alin. (3) al aceluiaşi articol stabilind că instanţa constituţională "se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (...)'. 15. Prin urmare, întrucât se ridică o problemă de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei instanţei de contencios constituţional, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (4) şi (5) şi ale art. 104 alin. (7) din Legea nr. 254/2013, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (4) şi (5) şi ale art. 104 alin. (7) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Moisin Alen Daniel în Dosarul nr. 3.680/175/2018 al Judecătoriei Aiud. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Aiud şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
