Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 506 din 16 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 20 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Maruva Import Export" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.880/2004 al Judecãtoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Constantin Eugen Iordãchescu, în baza delegaţiei depuse la dosar, constatându-se lipsa Autoritãţii Naţionale de Control - Garda financiarã - Comisariatul Regional Cluj, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 482D/2004, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de Societatea Comercialã "GPV România Prodcom Service" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.536/2004 al Tribunalului Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Mihaly Andor, constatându-se lipsa Autoritãţii Naţionale de Control - Garda financiarã - Comisariatul Regional Cluj, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. De asemenea, Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 495D/2004, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de Societatea Comercialã "Tipoholding" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.093/2004 al Judecãtoriei Cluj-Napoca. La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Constantin Eugen Iordãchescu, în baza delegaţiei depuse la dosar, constatându-se lipsa Autoritãţii Naţionale de Control - Garda financiarã - Comisariatul Regional Cluj, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentanţii pãrţilor prezente, precum şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 482D/2004 şi nr. 495D/2004 la Dosarul nr. 423D/2004, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul reprezentantului Societãţii Comerciale "Maruva Import Export" - S.R.L. din Cluj-Napoca, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând urmãtoarele: dispoziţiile de lege criticate instituie în fapt un monopol de stat asupra activitãţilor desfãşurate de agenţii economici specializaţi şi autorizaţi pentru valorificarea deşeurilor industriale reciclabile, ceea ce încalcã art. 45 şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, întrucât nu creeazã un regim juridic care sã protejeze deţinãtorii de deşeuri de practicile anticoncurenţiale. De asemenea, mai aratã cã, potrivit aceloraşi dispoziţii de lege, agenţii economici autorizaţi pentru valorificare nu au obligaţia legalã de a prelua efectiv deşeurile industriale de la producãtorii şi deţinãtorii acestora, astfel cã se creeazã abuzuri grave în desfãşurarea în mod liber a activitãţilor economice. De asemenea, se mai susţine cã agenţilor economici specializaţi nu le este impusã nici obligaţia practicãrii anumitor preţuri sau tarife, ceea ce face din agenţii economici producãtori şi deţinãtori de deşeuri industriale furnizori captivi ai acestora. Ordonanţa criticatã nu reglementeazã obligativitatea unei forme legale de publicitate a agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru valorificarea deşeurilor, aşa încât deţinãtorul de deşeuri nu are posibilitatea de a verifica valabilitatea autorizaţiei acestora. În sfârşit, se mai susţine cã prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 contravin art. 115 din Constituţie, întrucât din conţinutul acesteia nu rezultã, explicit sau implicit, în ce a constat urgenţa realã şi serioasã pentru adoptarea acestui act normativ.
Aceleaşi argumente, în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, sunt formulate şi de cãtre reprezentantul Societãţii Comerciale "GPV România Prodcom Service" - S.R.L. din Cluj-Napoca şi al Societãţii Comerciale "Tipoholding" - S.A. din Cluj-Napoca, atât prin susţinerile orale, cât şi prin notele scrise depuse la dosare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât apreciazã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 31 mai 2004, din 9 august 2004 şi din 21 iunie 2004, pronunţate în dosarele nr. 5.880/2004, nr. 6.536/2004 şi nr. 6.093/2004, Judecãtoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile. Excepţiile au fost ridicate de Societatea Comercialã "Maruva Import Export" - S.R.L. cu sediul în Cluj-Napoca, de Societatea Comercialã "GPV România Prodcom Service" - S.R.L. din Cluj-Napoca şi de Societatea Comercialã "Tipoholding" - S.A. din Cluj-Napoca în cauze având ca obiect plângeri contravenţionale formulate împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a unor contravenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, care în toate dosarele se întemeiazã pe susţineri privind încãlcarea art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, referitoare la principiile privind libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale, cu o argumentare asemãnãtoare, se aratã cã art. 5 lit. c) din ordonanţa criticatã "instituie în fapt un monopol privind activitãţile agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru valorificarea deşeurilor industriale reciclabile". Or, potrivit <>art. 4 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, tarifele şi preţurile practicate în cadrul unor activitãţi cu caracter de monopol se stabilesc şi se ajusteazã cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevãzute alte competenţe; agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru preluarea şi valorificarea deşeurilor industriale nu le este impusã, prin acte normative, obligaţia de a practica anumite preţuri sau tarife maximale ori minimale, "aceştia având posibilitatea de a practica orice preţuri, dupã bunul lor plac şi care, în consecinţã, sunt impuse forţat agenţilor economici producãtori şi deţinãtori de deşeuri industriale, care se aflã în poziţia de furnizor captiv al acestor «beneficiari» ai livrãrilor de deşeuri".
În continuare, sunt criticate prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 , în ansamblu, în legãturã cu care se susţine: agenţii economici autorizaţi pentru valorificare nu sunt obligaţi sã preia efectiv deşeurile industriale de la agenţii economici deţinãtori ai acestora, ceea ce creeazã abuzuri în desfãşurarea în mod liber a activitãţilor economice, precum şi în asigurarea cadrului legal referitor la libertatea comerţului şi la protecţia concurenţei loiale; dau posibilitatea agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi în valorificarea deşeurilor de a exploata starea de dependenţã a agentului economic deţinãtor de deşeuri industriale reciclabile şi de a impune preţuri de vânzare sau de cumpãrare a deşeurilor şi chiar refuzul de a trata cu anumiţi furnizori de deşeuri; nici ordonanţa şi nici alt act normativ publicat în Monitorul Oficial al României nu asigurã publicitatea legalã a agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru valorificare, astfel cã deţinãtorii de deşeuri industriale reciclabile nu cunosc identitatea lor şi nu pot verifica, întrucât ordonanţa criticatã nu prevede dacã aceştia deţin sau nu autorizaţii de valorificare emise de Comisia Naţionalã pentru Reciclarea Materialelor.
În sfârşit, în Dosarul nr. 423D/2004, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prezentând situaţia de fapt, considerã cã în cauzã nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiei, iar procesul-verbal de constatare şi sancţionare întocmit este lovit de nulitate absolutã.
Judecãtoria Cluj-Napoca apreciazã cã dispoziţiile <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 nu sunt constituţionale "în sensul arãtat de cãtre reprezentanta petiţionarei, deoarece practic nu se instituie un monopol al agenţilor economici autorizaţi pentru preluarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile", întrucât, "conform dispoziţiilor aceluiaşi act normativ, accesul agenţilor economici la procedura de autorizare este liber şi neîngrãdit, iar aceastã procedurã este dictatã şi de importanţa socialã a materiei reglementate". Cu privire la celelalte susţineri ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecatã considerã cã acestea sunt de competenţa legiuitorului, "Curtea Constituţionalã neavând cãderea de a se pronunţa în acest sens". De asemenea, în Dosarul nr. 495D/2004, mai aratã cã scopul ordonanţei criticate este asigurarea gestionãrii eficiente a deşeurilor industriale reciclabile, în condiţii de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii populaţiei, şi reprezintã expresia dreptului recunoscut statelor de a adopta legile pe care le considerã necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general, drept garantat de Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Tribunalul Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, exprimându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, apreciazã cã aceasta este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. Astfel, în legãturã cu invocarea încãlcãrii prevederilor art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) din Constituţie, apreciazã cã art. 5 lit. c) din ordonanţã nu "instituie un monopol" al agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi în activitatea de colectare a deşeurilor industriale reciclabile, ci stabilesc doar "condiţiile în care cu egalitate de şanse, în urma autorizãrii, agenţii economici pot sã desfãşoare activitãţi de reciclare pe piaţa deşeurilor industriale". Mai considerã cã "legiuitorul nu impune agenţilor economici deţinãtori de deşeuri industriale sã intre în raporturi economice cu agenţii economici specializaţi şi autorizaţi sã desfãşoare operaţiuni pe piaţa deşeurilor industriale", dar în considerarea interesului public general cu privire la reciclarea şi valorificarea acestor deşeuri, conform normelor de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii populaţiei, "a înţeles sã limiteze şi sã controleze predarea cãtre agenţii economici specializaţi, autorizaţi pentru valorificare, a deşeurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienţã"; or, aceastã reglementare nu contravine, aşa cum susţine autorul excepţiei, principiilor economiei de piaţã consacrate de art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie. În legãturã cu criticile privind inexistenţa obligaţiei legale ca agenţii economici specializaţi şi autorizaţi pentru preluarea şi valorificarea deşeurilor industriale sã practice anumite preţuri sau tarife minimale ori maximale apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate "nu au ca obiect de reglementare stabilirea unor preţuri". În ceea ce priveşte referirea autorului excepţiei la presupusa poziţie dominantã pe care o dobândesc agenţii economici autorizaţi sã valorifice deşeuri industriale reciclabile, aratã cã aceasta este eronatã, deoarece agentul economic deţinãtor al unor astfel de deşeuri, care alege sã le gestioneze în condiţiile stabilite de art. 5 lit. c), iar nu potrivit celor stabilite la lit. a) sau b) ale aceluiaşi articol din ordonanţã, "nu poate invoca faptul cã se aflã într-o «stare de dependenţã» faţã de agentul economic autorizat conform legii şi nici faptul cã nu dispune de «o soluţie alternativã în condiţii echivalente»". În sfârşit, considerã cã susţinerile referitoare la deficienţele <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 şi care nu privesc prevederile art. 5 lit. c) din aceasta nu constituie aspecte de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional. În acest sens, aratã cã <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 , care instituie în sarcina persoanelor juridice obligaţia de a preda deşeurile industriale reciclabile cãtre agenţii economici specializaţi, autorizaţi sã le valorifice, nu contravine art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, ci "se conformeazã acestor principii", asigurându-se astfel "cadrul normativ necesar gestionãrii eficiente a deşeurilor industriale reciclabile, în concordanţã cu interesul naţional de refacere şi ocrotire a mediului înconjurãtor, precum şi de menţinere a echilibrului ecologic". Considerã cã, alãturi de alte mãsuri, prin aceastã ordonanţã "se reglementeazã rolul statului în garantarea dreptului fundamental la ocrotirea sãnãtãţii, prevãzut de art. 34 din Constituţie, respectiv a dreptului la un mediu sãnãtos, prevãzut de art. 35 din Constituţie".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorii-raportori, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevederi al cãror conţinut este urmãtorul: "Deţinãtorii de deşeuri industriale reciclabile, persoane juridice, sunt obligaţi sã asigure strângerea, sortarea şi depozitarea temporarã a acestora, cu respectarea normelor de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii populaţiei, precum şi reintroducerea lor în circuitul productiv prin: [...]; c) predarea cãtre agenţii economici specializaţi, autorizaţi pentru valorificare, a deşeurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienţã."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, potrivit cãrora: "(1) Economia României este o economie de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã.
(2) Statul trebuie sã asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele: <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 stabileşte obligaţia persoanelor juridice deţinãtoare de deşeuri industriale reciclabile de a asigura, cu respectarea normelor de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii populaţiei, reintroducerea lor în circuitul productiv prin una dintre modalitãţile prevãzute la lit. a)-c) ale textului. Din conţinutul articolului rezultã cã opţiunea alegerii uneia dintre aceste modalitãţi aparţine deţinãtorului de deşeuri. În cauzã, critica de neconstituţionalitate priveşte lit. c) a art. 5 din ordonanţã, referitoare la predarea deşeurilor industriale reciclabile cãtre agenţii economici specializaţi, autorizaţi pentru valorificare, pe baza documentelor de provenienţã. În opinia autorului excepţiei, aceste dispoziţii încalcã principiile fundamentale privind libertatea comerţului şi concurenţa loialã, prevãzute de art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie. În esenţã, încãlcarea constã în aceea cã dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate instituie în fapt "un monopol privind activitãţile agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru valorificarea deşeurilor industriale reciclabile", respectiv "numai agenţii economici autorizaţi conform <>art. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 au posibilitatea atât sã preia, cât şi sã valorifice aceste deşeuri industriale reciclabile". Aşa fiind, considerã cã prevederile <>art. 4 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 ar fi aplicabile şi agenţilor economici care desfãşoarã aceastã activitate de monopol; or, în realitate, ei nu sunt obligaţi prin acte normative sã practice preţuri sau tarife maximale ori minimale, ceea ce conduce la impunerea unor preţuri "dupã bunul plac" şi situarea agenţilor economici deţinãtori de deşeuri industriale "în poziţia de consumator captiv al acestor servicii".
Curtea constatã cã dispoziţiile textului de lege criticat ca fiind neconstituţional nu justificã formularea acestor susţineri, întrucât lit. c) a <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 stabileşte una dintre modalitãţile în care deţinãtorii de deşeuri industriale reciclabile, persoane juridice, pot sã desfãşoare activitãţi de reciclare a deşeurilor industriale. Într-adevãr, potrivit ordonanţei, atât agenţii economici care realizeazã activitãţi de colectare a deşeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice, cât şi deţinãtorii de deşeuri industriale reciclabile, persoane juridice, care realizeazã operaţiuni de valorificare a deşeurilor, sunt obligaţi sã desfãşoare aceastã activitate cu respectarea normelor de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii populaţiei şi numai pe bazã de autorizaţie de valorificare emisã de Comisia Naţionalã pentru Reciclarea Materialelor. Aşadar, oricare dintre persoanele juridice deţinãtoare de deşeuri industriale reciclabile care, potrivit opţiunii lor, doresc sã desfãşoare o astfel de activitate o poate face, dar cu respectarea condiţiilor anterior arãtate, deoarece nici art. 5, nici altã prevedere din cuprinsul ordonanţei nu interzice aceasta. Rezultã cã prin dispoziţiile de lege ce fac obiectul controlului de constituţionalitate nu se instituie, aşa cum susţine autorul excepţiei, "un monopol privind activitãţile agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru valorificarea deşeurilor industriale reciclabile", ci se stabilesc doar condiţiile în care aceşti agenţi economici pot desfãşura activitãţi de reciclare a deşeurilor industriale; or, asemenea reglementare nu încalcã prevederile constituţionale ale art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi sunt chiar în sensul prevederilor art. 34 "Dreptul la ocrotirea sãnãtãţii" şi ale art. 35 "Dreptul la mediu sãnãtos" din Constituţie.
În ceea ce priveşte celelalte critici formulate atât în legãturã cu dispoziţiile art. 5 din ordonanţã - inexistenţa obligaţiei agenţilor economici specializaţi şi autorizaţi pentru preluarea şi valorificarea deşeurilor industriale şi inexistenţa unei proceduri legale referitoare la publicitatea acestei categorii de agenţi economici -, cât şi privind prevederile ordonanţei în ansamblu, Curtea constatã cã acestea nu vizeazã aspecte de constituţionalitate şi, în consecinţã, nu pot fi reţinute.
Tot astfel, nu pot fi reţinute nici aspectele înfãţişate cu privire la situaţia de fapt din dosar, întrucât ele nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE :
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Murava Import Export" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.880/2004 al Judecãtoriei Cluj-Napoca, de Societatea Comercialã "Tipoholding" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.093/2004 al Judecãtoriei Cluj-Napoca şi de Societatea Comercialã "GPV România Prodcom Service" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.536/2004 al Tribunalului Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 noiembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
