Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 504 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 504 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 31 octombrie 2016

Comenteaza legea


    Valer Dorneanu         - preşedinte
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mircea Ştefan Minea    - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Mona-Maria Pivniceru   - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Tudorel Toader         - judecător
    Oana Cristina Puică    - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative, excepţie ridicată de Marcel Kollenman în Dosarul nr. 8.176/245/2015 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.285D/2015.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei. În plus, arată că nu există nicio prevedere constituţională în baza căreia Curtea să impună unei autorităţi publice să emită acte subsecvente în aplicarea legilor.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 8.176/245/2015, Judecătoria Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Marcel Kollenman cu ocazia soluţionării contestaţiei împotriva unei încheieri a judecătorului de supraveghere a privării de libertate, prin care a fost respinsă plângerea formulată de persoana privată de libertate împotriva unei hotărâri a comisiei de disciplină din penitenciar prin care i s-a aplicat sancţiunea cu avertisment, întrucât, la controlul efectuat asupra sa, s-a constatat că "avea într-un recipient mâncarea pe care trebuia să o consume la sala de mese, conform dispoziţiilor anexă la regulamentul de ordine interioară şi a celor prevăzute în carnetul postului".
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 încalcă prevederile constituţionale privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat, obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, clasificarea legilor în constituţionale, organice şi ordinare, reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi a regimului executării acestora, rolul Consiliului Legislativ, abilitarea Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice şi interdicţia afectării drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor prevăzute de Constituţie prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă, precum şi prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea abuzului de drept, întrucât, ca urmare a intervenţiei Guvernului printr-o ordonanţă de urgenţă într-un domeniu rezervat legii organice, care este atributul exclusiv al legiuitorului, s-a ajuns la aplicarea de sancţiuni disciplinare în temeiul unor acte normative contrare Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Consideră că, "în lipsa unui regulament care să cuprindă norme metodologice de aplicare a Legii nr. 254/2013, corelat cu noile modificări corespunzător necesităţii practice în domeniul executării pedepselor privative de libertate, s-a creat un vid legislativ care a generat apariţia unor situaţii ce au dat naştere unor conflicte de natură constituţională". Arată că "Guvernul avea obligaţia să respecte prevederile art. 187, cât şi dispoziţiile art. 191 din Legea nr. 254/2013, mai exact adoptarea actelor normative pentru implementarea legii, deoarece rezultatul unei politici neconstituţionale se reflectă în practica penitenciară, ajungându-se pe cale de interpretare la concluzii ce aduc atingere principiului legalităţii, golind de conţinut art. 16 din Constituţie şi anumite aspecte ce ţin de procedură ca dimensiune a unui proces echitabil". Astfel, "analizând Legea nr. 24/2000 [privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative] care face parte din piramida constituţională, în sensul că reprezintă o lege esenţială pentru procedura legislativă, nicio autoritate publică nu poate deroga implicit de la prevederile acestei legi fără a contraveni dispoziţiilor constituţionale". În continuare, autorul excepţiei susţine că "noţiunea de afectare vizează nu numai suprimarea drepturilor constituţionale, ci orice măsuri care ar constitui o afectare a acestora, precum derogări, ingerinţe, limite, condiţii, dar şi definirea ori stabilirea sferei de aplicare sau exercitare a drepturilor, precum şi reglementarea regimului juridic al îndatoririlor fundamentale. Pe de o parte este vorba de reglementarea concretă a existenţei şi exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, fie în ipoteza unei trimiteri constituţionale exprese, fie dacă o asemenea trimitere expresă lipseşte. Pe de altă parte, soluţia este valabilă şi pentru îndatoririle fundamentale, atât acolo unde Constituţia reclamă existenţa unei legi, cât şi acolo unde fără existenţa unei trimiteri constituţionale exprese este necesară detalierea prin lege a dispoziţiilor constituţionale privind îndatoririle fundamentale. Prin urmare, dacă până la revizuirea Constituţiei în 2003 Guvernul era liber să adopte o ordonanţă de urgenţă acolo unde considera că este necesară, în prezent art. 115 alin. (6) interzice expres această posibilitate. Altfel spus, domenii în care Guvernul a intervenit fără restricţii, cum ar fi pedepsele penale, executarea lor, procedura penală şi civilă sunt fără putinţă de tăgadă interzise ordonanţelor de urgenţă. În cauză, prin una şi aceeaşi ordonanţă de urgenţă a fost violat art. 115 alin. (6) sub dublu aspect, întrucât în egală măsură este afectat regimul unei instituţii fundamentale. De asemenea, neîndeplinirea unei obligaţii pozitive a statului care trebuie să ofere o anumită protecţie împotriva încălcărilor arbitrare care aduc atingere drepturilor unei persoane private de libertate poate constitui o violare a art. 17 din Convenţie. Din perspectiva Curţii europene, criteriul de apreciere este hotărâtor în această privinţă, dacă Guvernul beneficiază de o asemenea putere de apreciere discreţionară în executarea obligaţiilor sale, atunci statul este responsabil de actele sale privind respectarea îndatoririlor fundamentale şi a prevederilor Convenţiei. Curtea europeană a subliniat că sintagma «prevăzut de lege» nu se referă doar la dreptul intern, ci vizează şi calitatea legii în ceea ce priveşte compatibilitatea cu principiul preeminenţei drepturilor menţionate explicit în preambulul Convenţiei în sensul de a indica cu suficientă claritate limitele şi modalităţile de exercitare a marjei de apreciere a autorităţilor, cetăţeanul trebuind să aibă o indicare precisă asupra normelor aplicabile într-o anumită situaţie, întrucât simpla prevedere legală nu este suficientă. Potrivit Curţii europene, noţiunea de «lege» include în accepţiunea Convenţiei şi jurisprudenţa, cu atât mai mult cu cât trebuie recunoscută valoarea de «act cu putere de lege» unui act jurisprudenţial căruia caracterul obligatoriu îi este conferit chiar prin lege."
    6. Judecătoria Iaşi - Secţia penală arată că susţinerile autorului excepţiei pot fi apreciate ca juste în contextul în care noua lege de executare a pedepselor privative de libertate a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, iar timpul scurs de la acea dată a permis factorului decizional luarea unor măsuri pentru implementarea legislaţiei ce reglementează executarea pedepselor privative de libertate. Instanţa de judecată menţionează că se raportează la prevederile constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi ale art. 53 privind condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, în acest sens, că art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 este în acord cu prevederile constituţionale invocate şi a fost introdus ca dispoziţie tranzitorie în vederea evitării generării de disfuncţionalităţi în cadrul activităţii sistemului penitenciar până la intrarea în vigoare a noii legislaţii subsecvente, emise în temeiul noii legi de executare a pedepselor privative de libertate. Menţionează că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 a fost adoptată cu avizul Consiliului Legislativ.
    9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 sunt constituţionale în raport cu prevederile art. 21 şi art. 53 din Constituţie.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2014, care au următorul cuprins: "După alineatul (1) al articolului 188 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
    «(2) Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea prezentei legi, se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acesteia, tuturor unităţilor penitenciare, centrelor educative, centrelor de detenţie, centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi centrelor de arestare preventivă.»"
    13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, respectiv obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 73 alin. (1) şi (3) lit. h) cu privire la clasificarea legilor în constituţionale, organice şi ordinare şi reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi a regimului executării acestora, ale art. 79 alin. (1) referitor la rolul Consiliului Legislativ şi ale art. 115 alin. (1) şi (6) privind abilitarea Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, respectiv interdicţia afectării drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor prevăzute de Constituţie prin adoptarea de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă, precum şi a prevederilor art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluţionării contestaţiei împotriva unei încheieri a judecătorului de supraveghere a privării de libertate, prin care a fost respinsă plângerea formulată de persoana privată de libertate împotriva unei hotărâri a comisiei de disciplină din penitenciar prin care i s-a aplicat sancţiunea cu avertisment, întrucât, la controlul efectuat asupra sa, s-a constatat că "avea într-un recipient mâncarea pe care trebuia să o consume la sala de mese, conform dispoziţiilor anexă la regulamentul de ordine interioară şi a celor prevăzute în carnetul postului".
    15. Astfel fiind, Curtea reţine că autorul excepţiei este nemulţumit de modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014, care prevăd aplicabilitatea actelor normative existente până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea Legii nr. 254/2013, în măsura în care nu contravin acesteia, tuturor unităţilor penitenciare, centrelor educative, centrelor de detenţie, centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi centrelor de arestare preventivă. Or, aspectele ce privesc interpretarea şi aplicarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 este inadmisibilă.

    16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative, excepţie ridicată de Marcel Kollenman în Dosarul nr. 8.176/245/2015 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

                PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                              Magistrat-asistent,
                              Oana Cristina Puică

                                     -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 504 din 5 iulie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"