Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 503 din 13 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 599 din 11 iulie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã în faţa Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã de cãtre Stelian Pepenescu în Dosarul nr. 6.923/3/2006, de Ion Barbu în Dosarul nr. 6.837/3/2006, de Gherghina Anagnostopulos în Dosarul nr. 13.802/301/2005, de Ion Tãnase în Dosarul nr. 14.394/301/2005 şi de Camelia Gabãr în Dosarul nr. 14.419/301/2005.
La apelul nominal se prezintã Stelian Pepenescu, personal şi asistat de avocat Mugur-Jak Caracas, şi procuratorul Mihai-Cucu Dogaru, pentru ceilalţi autori ai excepţiei, asistat de acelaşi avocat.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 673D/2005, nr. 674D/2005, nr. 675D/2006, nr. 676D/2006 şi nr. 677D/2006, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în cele cinci dosare este identic.
Avocatul autorilor excepţiei este de acord cu conexarea.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 674D/2005, nr. 675D/2006, nr. 676D/2006 şi nr. 677D/2006 la Dosarul nr. 673D/2005, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, avocatul autorilor excepţiei solicitã admiterea criticii de neconstituţionalitate, întrucât, prin aplicarea dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, se aduce atingere în mod nejustificat dreptului la apãrare, respectiv dreptului la asistenţã juridicã acordatã pãrţilor în faza preprocesualã. Chiar în condiţiile în care pãrţile interesate au urmat procedura prealabilã a concilierii, Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. şi statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu au dat curs convocãrii, astfel încât procedura s-a dovedit a fi inutilã, având ca unic efect tergiversarea soluţionãrii litigiului dintre pãrţi.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã motivele invocate în susţinerea criticii nu relevã o problemã de constituţionalitate şi pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile pronunţate în dosarele nr. 6.923/3/2006, nr. 6.837/3/2006, nr. 13.802/301/2005, nr. 14.394/301/2005 şi nr. 14.419/301/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Stelian Pepenescu, Ion Barbu, Gherghina Anagnostopulos, Ion Tãnase şi Camelia Gabãr.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã textul de lege criticat încalcã prevederile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare şi la un proces echitabil, întrucât imprecizia acestuia dã posibilitatea instanţei de a-l aplica şi în litigiile dintre persoane fizice, necomercianţi, şi persoane juridice, comercianţi. Prin aplicarea procedurii prealabile a concilierii, specificã soluţionãrii litigiilor în materie comercialã, raportului juridic civil comerciant-necomerciant, se încalcã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi se îngrãdeşte dreptul persoanei de a beneficia de judecarea procesului într-un termen rezonabil, suficient pentru pregãtirea apãrãrii.
Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Astfel, argumentul întârzierii judecãţii prin parcurgerea obligatorie a concilierii nu este fondat, întrucât scopul reglementãrii nu îl reprezintã restricţionarea accesului la justiţie, ci posibilitatea oferitã pãrţilor de a soluţiona diferendele pe cale amiabilã, într-un termen rezonabil, fãrã implicarea instanţei judecãtoreşti.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, dispoziţii care au urmãtorul conţinut: "În procesele şi cererile în materie comercialã evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecatã, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directã cu cealaltã parte.
În scopul arãtat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversã, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijinã acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandatã cu dovadã de primire, prin telegramã, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigurã transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face şi prin înmânarea înscrisurilor sub semnãturã de primire.
Data convocãrii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.
Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arãtarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecãrei pãrţi.
Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocãrii prevãzute la alin. 2, dovada cã de la data primirii acestei convocãri au trecut 30 de zile se anexeazã la cererea de chemare în judecatã."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale, art. 16 alin. (1) care consacrã egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apãrare şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. De asemenea, sunt nesocotite şi prevederile cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmãrit sã transpunã în practicã principiul celeritãţii soluţionãrii litigiilor dintre pãrţi - mai pregnant în materie comercialã - şi sã degreveze activitatea instanţelor de judecatã. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedurã extrajudiciarã care sã ofere pãrţilor posibilitatea de a se înţelege asupra eventualelor pretenţii ale reclamantului, fãrã implicarea autoritãţii judecãtoreşti competente. Faţã de aceste raţiuni majore, condiţionarea sesizãrii instanţei de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnicã nu poate fi calificatã ca o îngrãdire a accesului liber la justiţie, în accepţiunea prohibitã de prevederile constituţionale de referinţã, atâta vreme cât partea interesatã poate sesiza instanţa judecãtoreascã cu cererea de chemare în judecatã, urmând ca în fazele procesuale ale litigiului sã beneficieze de toate garanţiile prevãzute de lege, inclusiv de dreptul de a fi asistatã de un avocat, potrivit art. 24 alin. (2) din Constituţie.
De altfel, asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu prin <>Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004, sau prin <>Decizia nr. 361/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 29 mai 2006, raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare pãstrându-şi valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã în faţa Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã de Stelian Pepenescu în Dosarul nr. 6.923/3/2006, de Ion Barbu în Dosarul nr. 6.837/3/2006, de Gherghina Anagnostopulos în Dosarul nr. 13.802/301/2005, de Ion Tãnase în Dosarul nr. 14.394/301/2005 şi de Camelia Gabãr în Dosarul nr. 14.419/301/2005.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
