Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 502 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Tudorel Toader - judecãtor Puskas Valentin Zoltan - judecãtor Augustin Zegrean - judecãtor Ion Tiucã - procuror Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 74 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Gamma Unu" S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.108/2/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercialã. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza este în stare de judecatã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 31 ianuarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.108/2/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 74 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Gamma Unu" - S.R.L. din Bucureşti în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unui litigiu comercial. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât instituie dreptul licitatorului de a dispune reţinerea garanţiei adjudecatarului în contul instituţiei publice care a organizat licitaţia, ceea ce constituie o încãlcare a dreptului de proprietate. Totodatã, în lipsa unei reglementãri exprese speciale, aplicarea textului de lege criticat are ca efect imposibilitatea adjudecatarului de a mai formula vreo apãrare, fiindu-i astfel îngrãdit accesul liber la justiţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercialã şi-a exprimat opinia în sensul cã dispoziţiile de lege criticate nu încalcã dreptul de proprietate al reclamantei asupra sumei depuse drept garanţie de participare la licitaţie. Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, astfel încât sã nu intre în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin dispoziţiile criticate legiuitorul a avut în vedere necesitatea asigurãrii securitãţii şi stabilitãţii raporturilor juridice şi, astfel, mãsura apare ca o sancţiune fireascã pentru nerespectarea normelor legale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 74 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, dispoziţii care au urmãtorul conţinut: "Dupã licitarea fiecãrui bun licitatorul întocmeşte, în 3 exemplare originale, procesul-verbal de licitaţie, care se semneazã de membrii comisiei de licitaţie, de adjudecatar şi de proprietarul bunului, dacã acesta participã la executare, şi care va cuprinde în mod obligatoriu: modul în care s-a desfãşurat licitaţia, rezultatul acesteia, numele şi prenumele sau denumirea proprietarului bunului şi ale adjudecatarului cumpãrãtor, domiciliul sau sediul acestora, bunul cumpãrat, preţul, taxa pe valoarea adãugatã dupã caz, termenul şi modalitatea de platã a preţului şi data vânzãrii. Orice refuz de a semna se consemneazã în procesul-verbal de licitaţie. În termen de douã zile lucrãtoare de la data întocmirii procesului-verbal de licitaţie licitatorul va încheia şi va elibera fiecãrui cumpãrãtor, precum şi debitorului un document care va cuprinde toate elementele menţionate mai sus şi care îndeplineşte condiţiile unui document specific, legal aprobat, conform legislaţiei financiar-contabile. În acelaşi termen licitatorul va dispune în scris restituirea garanţiei, cu excepţia garanţiei adjudecatarului, care se reţine în contul preţului sau în contul AVAB, dacã adjudecatarul refuzã plata preţului la termenul şi în modalitatea stabilite în procesul-verbal de licitaţie." Excepţia de neconstituţionalitate se raporteazã la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 136 privind proprietatea, art. 137 privind sistemul financiar şi ale art. 139 privind impozite, taxe şi alte contribuţii. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 17 pct. 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului privind proprietatea. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit dispoziţiilor criticate, în termen de douã zile lucrãtoare de la data întocmirii procesului-verbal de licitaţie, licitatorul va dispune în scris restituirea garanţiei, cu excepţia garanţiei adjudecatarului, care se reţine în contul preţului sau în contul AVAB, dacã adjudecatarul refuzã plata preţului la termenul şi în modalitatea stabilite în procesul-verbal de licitaţie. Astfel, Curtea observã cã mãsura criticatã de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, şi anume reţinerea garanţiei adjudecatarului, poate fi luatã de cãtre licitator numai în situaţia în care adjudecatarul refuzã plata preţului în condiţiile stabilite. Prin urmare, nu se poate susţine cã se încalcã dreptul de proprietate al adjudecatarului deoarece acesta este sancţionat pentru refuzul plãţii preţului. Aşadar, reţinerea garanţiei adjudecatarului în contul preţului sau în contul AVAB nu are loc în orice condiţii, ci trebuie sã fie îndeplinite cerinţele restrictive prevãzute de textul de lege atacat. Totodatã, Curtea constatã cã, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, dreptul de proprietate este garantat, însã conţinutul şi limitele acestui drept sunt stabilite de lege. Aşadar, nu se poate reţine cã textul de lege criticat încalcã prevederile art. 44 şi ale art. 136 din Constituţie şi nici pe cele ale art. 20, coroborate cu cele ale art. 17 pct. 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului. Referitor la susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cãrora i s-ar îngrãdi accesul la justiţie prin faptul cã textul de lege criticat "omite a face trimiterile necesare la dreptul comun sau a detalia modul în care adjudecatarul şi licitatorul se pot pune de acord", Curtea constatã cã acestea nu pot fi primite, deoarece, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , instanţa de contencios constituţional nu poate completa prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate. Prin urmare, Curtea nu poate reţine pretinsa încãlcare a prevederilor art. 53 din Constituţie, întrucât nu a constatat existenţa vreunui drept sau a vreunei libertãţi care sã fi fost restrânsã prin dispoziţiile de lege criticate. Cu privire la celelalte dispoziţii invocate din Constituţie, Curtea constatã cã acestea nu au legãturã cu cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 74 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Gamma Unu" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.108/2/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercialã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
