Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 5 din 20 septembrie 2010 privind examinarea recursului in interesul legii cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit, prevazute de art. 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE - PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 31 martie 2011
Dosar nr. 4/2010
Sub preşedinţia doamnei judecãtor Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii cu privire la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în regim de lucru prelungit, prevãzute de art. 2 din Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1.546/1952.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fiind prezenţi 82 de judecãtori din 103 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procuror Antoaneta Florea - procuror-şef al Biroului de reprezentare din cadrul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia şi pronunţarea unei decizii prin care sã se asigure interpretarea şi aplicarea unitarã a legii.
Procurorul general a apreciat cã orientarea jurisprudenţialã potrivit cãreia la stabilirea şi recalcularea pensiei nu se pot lua în considerare veniturile obţinute în regim de lucru prelungit, întrucât aceste sume sunt rezultatul unor forme de retribuire a muncii dupã timp sau în regie, este în spiritul şi litera legii.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în regim de lucru prelungit, prevãzute de art. 2 din Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1.546/1952.
Astfel, unele instanţe au considerat cã la stabilirea şi recalcularea pensiei nu se pot lua în considerare veniturile obţinute în regim de lucru prelungit, reglementat de Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1.546/1952 şi, consecutiv, de Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 2.579/1956, <>Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 191/1963 ori Decretul nr. 175/1973, întrucât aceste sume sunt rezultatul unor forme de retribuire a muncii dupã timp sau în regie.
S-a reţinut cã prin dispoziţii legale exprese, respectiv <>Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenţa socialã şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale, au fost precizate elementele care se iau în calcul la stabilirea şi recalcularea drepturilor de pensie, nefiind prevãzute sumele primite pentru orele prestate în regim prelungit de lucru.
Într-o altã orientare jurisprudenţialã s-a considerat cã la stabilirea şi recalcularea drepturilor de pensie se iau în considerare şi veniturile obţinute pentru munca prestatã în regim de lucru prelungit, în temeiul art. 1 şi 2 din Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1.546/1952, al Hotãrârii Consiliului de Miniştri nr. 2.579/1956 şi al Decretului nr. 175/1973, reţinându-se cã pentru aceste sume s-a achitat contribuţia de asigurãri sociale.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi au aplicat corect dispoziţiile legii.
Astfel, <>art. 1 alin. 2 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenţa socialã prevedea cã pensia se stabileşte în raport cu contribuţia adusã de fiecare persoanã la dezvoltarea societãţii şi se diferenţiazã în funcţie de vechimea în muncã, retribuţia avutã şi grupa de muncã, iar art. 10 din acelaşi act normativ prevedea cã baza de calcul care este avutã în vedere la stabilirea pensiei este retribuţia tarifarã, respectiv media retribuţiilor tarifare lunare din 5 ani lucraţi consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate.
Art. 10 din lege a fost modificat prin <>art. 3 din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementãri din legislaţia de asigurãri sociale, forma dupã modificare prevãzând cã baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucraţi consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bazã şi, printre alte sporuri, a sporului pentru lucru sistematic peste programul normal.
Prin <>art. 3 alin. 1 din Legea nr. 3/1977 se prevedea cã dreptul la pensia de asigurãri sociale este recunoscut tuturor cetãţenilor ţãrii care au desfãşurat o activitate permanentã pe baza unui contract de muncã şi pentru care unitãţile au depus contribuţia prevãzutã de lege la fondul de asigurãri sociale de stat.
Faţã de aceste dispoziţii legale, urmeazã a se stabili în ce mãsurã veniturile obţinute prin regim de lucru prelungit, potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 3/1977, intrã în baza de calcul al pensiei de asigurãri sociale, ceea ce înseamnã a se stabili dacã au reprezentat un spor cu caracter tarifar, pentru care s-au achitat contribuţii la bugetul asigurãrilor de stat.
Regimul juridic al prelungirii timpului de lucru, reglementat iniţial prin Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1.546/1952, prevedea cã ministerele de resort, de comun acord cu uniunea sindicalã respectivã, vor putea aproba şantierele de construcţii şi montaj pentru care se admite program normal de lucru, pânã la 10 ore pe zi, iar în cazuri excepţionale, prelungirea zilei de lucru peste 10 ore pe zi.
Potrivit art. 2 din aceastã hotãrâre, orele efectuate în aceste condiţii vor fi considerate şi plãtite ca ore normale.
Ulterior, prin <>Legea nr. 10/1972, a fost adoptat Codul muncii al R.S.R., care în art. 116 prevedea cã în construcţii, în industria forestierã, în agriculturã, precum şi în alte activitãţi cu condiţii specifice, durata zilei de muncã poate fi mai mare, în condiţiile şi limitele stabilite prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri, de comun acord cu Uniunea Generalã a Sindicatelor.
Potrivit art. 120 din fostul Cod al muncii, orele în care o persoanã presteazã munca peste durata normalã a timpului de lucru sunt ore suplimentare şi se compenseazã cu timp liber corespunzãtor, iar dacã munca astfel prestatã nu a putut fi compensatã cu timp liber corespunzãtor, orele suplimentare se vor retribui cu un spor de 50% sau 100%, în condiţiile reglementate de acelaşi cod.
Aceste dispoziţii au fost preluate şi de <>Legea retribuirii dupã cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, care în art. 71 prevedea cã personalul care lucreazã peste durata normalã a zilei de muncã sau în zilele de repaus sãptãmânal ori în alte zile în care, potrivit legii, nu se lucreazã are dreptul sã fie retribuit dacã nu i s-a asigurat, în compensare, timpul liber corespunzãtor.
Prin urmare, se constatã cã veniturile realizate din munca prestatã peste programul normal de lucru, potrivit dispoziţiilor legale mai sus arãtate, sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusã.
Trebuie subliniat faptul cã pentru aceste sume încasate s-a plãtit contribuţia la asigurãrile sociale de stat, deoarece <>Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurãri sociale de stat prevedea aceastã sarcinã asupra câştigului brut realizat de personalul salariat, fãrã nicio distincţie.
Or, potrivit principiului contributivitãţii, stabilit prin <>art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fondurile de asigurãri sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurãri sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurãri sociale plãtite.
Faptul cã aceste venituri trebuie luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiilor este demonstrat şi de prevederile <>art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005.
Acest articol prevede cã sporurile, indemnizaţiile şi majorãrile de retribuţii tarifare care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au fãcut parte din baza de calcul al pensiilor şi care se utilizeazã la determinarea punctajului mediu anual sunt cele prezentate în anexa care face parte integrantã din actul normativ în discuţie.
Or, potrivit pct. IV din anexa la ordonanţã, intrã în categoria sporurilor, indemnizaţiilor şi majorãrilor de retribuţii tarifare şi acele sporuri acordate de cãtre ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidenţiate împreunã cu salariile aferente în statele de platã şi pentru care s-a datorat şi s-a virat contribuţia de asigurãri sociale.
De asemenea, în aceastã categorie intrã şi sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal.
Anexa la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 cuprinde la pct. IV şi menţiunea cã la stabilirea punctajului mediu anual nu vor fi avute în vedere formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori dupã timp, pe bazã de tarife sau cote procentuale, deoarece acestea nu au fãcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Veniturile obţinute în regim de lucru prelungit nu reprezintã o formã de retribuire a muncii în regie sau dupã timp, deoarece <>art. 12 din Legea nr. 57/1974 prevedea aceastã formã de retribuţie pentru situaţia în care retribuţia tarifarã era stabilitã pe o orã, zi sau lunã şi se acorda personalului pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integralã a sarcinilor de serviciu, exprimate sub forma unei norme de producţie zilnicã sau prin atribuţii stabilite concret pentru fiecare loc de muncã.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 199 alin. 1 din Legea nr. 57/1974, în cazuri excepţionale, în anumite sectoare de activitate se putea aproba efectuarea în afara programului de lucru a unor munci retribuite cu ora sau în raport de lucrãrile executate.
Timpul de muncã în regim de lucru prelungit, aşa cum s-a arãtat, are un alt regim juridic, fiind considerat de lege ca timp normal de lucru şi retribuit ca atare.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale art. 329 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã civilã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã sumele plãtite pentru munca prestatã de foştii salariaţi în regim de lucru prelungit, în condiţiile art. 1 şi 2 din Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1.546/1952, se au în vedere la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii:
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi <>art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale şi ale <>art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, stabilesc cã:
Sumele plãtite pentru munca prestatã de foştii salariaţi în regim de lucru prelungit, în condiţiile art. 1 şi 2 din Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1.546/1952, se au în vedere la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 20 septembrie 2010.
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
RODICA AIDA POPA
Prim-magistrat-asistent,
Adriana Daniela White
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
