Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 499 din 20 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 580^2 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 387 din 11 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Daniel Azgur şi Claudia Estera Azgur în Dosarul nr. 13.654/325/2009 al Judecãtoriei Timişoara.
La apelul nominal rãspunde Aurel Zaharia, mandatar fãrã studii juridice, cu procura depusã în şedinţã, pentru pãrţile Maria Harcsa şi Gheorghe Harcsa, lipsã fiind autorii excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele îi pune în vedere mandatarului cã nu poate pune concluzii, iar Aurel Zaharia depune concluzii scrise, prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 decembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 13.654/325/2009, Judecãtoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Daniel Azgur şi Claudia Estera Azgur în cadrul soluţionãrii unei cereri de autorizare a demolãrii unui zid.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece exclud posibilitatea exercitãrii vreunei cãi de atac împotriva încheierii prin care creditorul este autorizat de cãtre instanţa de executare sã îndeplineascã el însuşi obligaţia cuprinsã într-un titlu executoriu pe care debitorul refuzã sã o aducã la îndeplinire.
Judecãtoria Timişoara şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile scrise ale pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 580^2 din Codul de procedurã civilã, având urmãtorul conţinut: "Dacã debitorul refuzã sã îndeplineascã o obligaţie de a face cuprinsã într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somaţiei, creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare, prin încheiere irevocabilã, datã cu citarea pãrţilor, sã o îndeplineascã el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 52 alin. (2) privind dreptul de petiţionare, precum şi pe cele ale art. 6 paragraful 1 şi ale art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, respectiv la dreptul la un recurs efectiv.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie ca şi cele invocate în prezenta cauzã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 104 din 11 martie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 20 martie 2003, Curtea a stabilit, în esenţã, cã reglementarea în discuţie are ca finalitate asigurarea celeritãţii executãrii prestaţiei la care debitorul este obligat printr-o hotãrâre definitivã, astfel cum aceasta este definitã prin art. 377 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, hotãrâre învestitã cu formulã executorie, chiar dacã nu este încã irevocabilã, întrucât, în principiu, recursul nu este suspensiv de executare, excepţie fãcând cazurile expres şi limitativ prevãzute de art. 300 din Codul de procedurã civilã.
În considerarea acestor raţiuni şi pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rãu-platnici, în sensul tergiversãrii executãrii obligaţiilor ce le incumbã, art. 580^2 din Codul de procedurã civilã a conferit caracter irevocabil încheierii de autorizare a creditorului de a îndeplini obligaţia de a face, pe cheltuiala debitorului. În condiţiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a obţine reformarea hotãrârii constitutive de titlu, pe calea recursului, precum şi de a solicita instanţei de recurs suspendarea executãrii hotãrârii recurate - cerere care, dacã se impune, poate fi soluţionatã, prin încheiere, în camera de consiliu, chiar înainte de primul termen de judecatã în recurs - acesta beneficiazã deci de garanţii procesuale care dau expresie principiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie şi dreptul la apãrare. Astfel fiind, susţinerea autorului excepţiei, conform cãreia textul de lege dedus controlului ar contraveni art. 21 şi 24 din Constituţie, este neîntemeiatã.
Pentru aceleaşi considerente nu s-a reţinut încãlcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Distinct de cele de mai sus, prin <>Decizia nr. 249 din 19 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, Curtea a reţinut cã art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale presupune existenţa posibilitãţii efective de a supune judecãţii unei instanţe naţionale cazul violãrii unui drept consacrat de convenţie (Cauza Kudla împotriva Poloniei, 2000) şi, în consecinţã, "nu impune un anumit numãr al gradelor de jurisdicţie sau un anumit numãr al cãilor de atac" (<>Decizia Curţii Constituţionale nr. 288 din 3 iulie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003). Or, în cauzã, ţinând cont de cele de mai sus, Curtea a constatat încãlcarea art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Întrucât nu au apãrut împrejurãri noi, care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie, soluţiile adoptate în precedent, precum şi considerentele pe care acestea se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
În ceea ce priveşte prevederile art. 52 alin. (2) din Constituţie referitoare la dreptul de petiţionare, Curtea observã cã acestea nu au incidenţã în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Daniel Azgur şi Claudia Estera Azgur în Dosarul nr. 13.654/325/2009 al Judecãtoriei Timişoara.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
