Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬─┬──────────────────┐
│Marian Enache │-│preşedinte │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │-│judecător │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga│-│judecător │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │-│judecător │
│Licu │ │ │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │-│judecător │
│Scântei │ │ │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │-│judecător │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Livia Doina │-│judecător │
│Stanciu │ │ │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Elena-Simina │-│judecător │
│Tănăsescu │ │ │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Varga Attila │-│judecător │
├─────────────────┼─┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │-│magistrat-asistent│
│Chiorean │ │ │
└─────────────────┴─┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Dorel Moldovan în Dosarul nr. 4.535/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 556D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 92 din 10 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.535/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dorel Moldovan într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece prin modul de formulare a acestora nu se instituie reguli clare, definiţii, pentru a oferi cetăţenilor români, care în perioada de referinţă cuprinsă între anii 1945 şi 1989 au fost ofiţeri sau subofiţeri în Securitate sau Miliţie şi au avut atribuţii pe linie de Securitate, suficiente garanţii cu privire la circumstanţele şi condiţiile în care activitatea desfăşurată de aceştia în perioada de referinţă să poată fi calificată ca activitate de lucrător al Securităţii şi să atragă faţă de ei consecinţele intrinseci ale acestei defăimătoare calităţi de lucrător al Securităţii, un "paria modern" inventat după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. 6. Astfel, se susţine că, prin reglementarea calităţii de lucrător al Securităţii prin textul de lege criticat nu se distinge între activitatea care privea securitatea statului român şi care face necesară suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi în statul de drept actual şi activitatea prin care se acţiona în scopul menţinerii regimului comunist, lăsând în seama CNSAS şi a instanţei de judecată modul de interpretare şi de aplicare a textului normativ criticat. 7. Având în vedere că textul criticat reglementează stări şi situaţii petrecute anterior noii forme statale a României, care au avut la bază acte juridice normative adoptate de regimul politic din acea perioadă, şi că acest text produce consecinţe pentru viitor, se susţine că este necesar ca stabilirea calităţii de "lucrător al Securităţii" să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi predictibil atât pentru persoana supusă acestei proceduri, cât şi pentru Colegiul CNSAS şi pentru instanţa de judecată. 8. Or, prin modul general de reglementare, sunt încălcate drepturi fundamentale, esenţiale într-un stat de drept, cum sunt prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii şi în art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil, mai ales că, sub imperiul acestei norme, subiecţii cărora li se adresează nu au posibilitatea să îşi adapteze conduita la cerinţa normei, pe de o parte, iar, pe de altă parte, nu au accesul asigurat la documentele de arhivă, în integralitatea lor, pentru a-şi face apărările corespunzătoare acuzaţiilor ce li se aduc, fiind supuşi unui proces inechitabil. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile din Constituţie, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut normativ: "(1) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) lucrător al Securităţii - orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;" 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 15 septembrie 2016, Decizia nr. 772 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 21 februarie 2018, sau Decizia nr. 348 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 4 decembrie 2020. 17. Prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, precitată, paragraful 27, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere juridică şi morală colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a unei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011). Astfel, acţiunile promovate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu tind spre obţinerea unei condamnări judiciare, consecinţa acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoştinţa publică a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011). 18. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei şi demnităţii persoanei, legiuitorul a înţeles să dedice întregul articol 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 definirii termenilor cu care aceasta operează (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009). 19. De asemenea, Curtea a reţinut că aprecierea întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de lege pentru constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii revine instanţei judecătoreşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. Asemenea aspecte reprezintă, aşadar, probleme ce ţin exclusiv de interpretarea şi aplicarea legii, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013). 20. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, precitată, paragraful 27, Curtea a statuat că dispoziţiile procedurale criticate nu sunt de natură să încalce dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorel Moldovan în Dosarul nr. 4.535/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
