Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România - teza potrivit căreia această lege se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor, excepţie ridicată de Ileana Angela Colorian (fostă Rizescu), Radu Andrei Ionescu, Stan Rizescu, Şerban Rizescu şi Irina Rosseti (fostă Rizescu) în Dosarul nr. 616/3/2001 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 187D/2015. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru Ileana Angela Colorian (fostă Rizescu), Stan Rizescu, Şerban Rizescu şi Irina Rosseti (fostă Rizescu), avocat Livia Cinteză, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, precum şi domnul Stan Rizescu personal, pentru Radu Andrei Ionescu se prezintă avocat Cătălina Dicu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea "Grand Plaza Hotel" - S.A. din Bucureşti, avocat Gabriela Elena Petcu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi. 3. Procedura de citare este legal îndeplinită. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentanţilor autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, iar doamna avocat Cătălina Dicu solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată. Apreciază că prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 care permit aplicarea acestui act normativ tuturor cauzelor aflate în curs de judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti fără niciun fel de distincţie, inclusiv contestaţiilor formulate împotriva hotărârilor şi dispoziţiilor emise în temeiul Legii nr. 10/2001, sunt neconstituţionale, sens în care arată că în cauza de faţă sunt valabile aceleaşi raţiuni care au fost reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014. Consideră că dispoziţiile criticate sunt contrare art. 15 alin. (2), art. 21, art. 24 şi art. 16 alin. (1) din Constituţie şi arată că norma juridică trebuie cunoscută şi înţeleasă şi să ofere securitate juridică, previzibilitate şi să nu retroactiveze. În acest context precizează că, în cauza de faţă, se încalcă principiul previzibilităţii, securităţii juridice şi neretroactivităţii legii, întrucât este vorba de o contestaţie care a fost introdusă împotriva unei hotărâri care a fost emisă şi, ca atare, are valoarea unei căi de atac. Astfel, susţine că este normal să se aplice norma juridică în vigoare la data la care s-a adoptat respectiva hotărâre sau dispoziţie, iar nu un act normativ care a fost adoptat ulterior, astfel cum sunt dispoziţiile criticate, care permit aplicarea Legii nr. 165/2013 [respectiv a prevederilor art. 1, art. 4, art. 16 şi art. 50 lit. b) care se referă la compensarea prin puncte] şi în cazul acestor contestaţii, situaţie care se regăseşte şi în speţa de faţă, contestaţia fiind introdusă încă din anul 2001. În continuare prezintă situaţia particulară a evoluţiei procesuale a cauzei, astfel cum este precizată în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate. În concluzie, solicită Curţii ca, în măsura în care dispoziţiile criticate dau posibilitatea ca Legea nr. 165/2013 să fie aplicabilă şi contestaţiilor introduse împotriva hotărârilor emise în temeiul Legii nr. 10/2001, să considere că acestea sunt neconstituţionale. 5. În continuare, doamna avocat Livia Cinteză, susţinând cele prezentate anterior, arată că s-a ajuns în această situaţie ca urmare a disjungerii cauzei, astfel că o parte din dosar/proces a fost judecat după imperiul unei legislaţii, iar cealaltă parte, sub imperiul unei legislaţii diferite. Cu privire la importanţa principiului neretroactivităţii, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie şi arată că acesta trebuie respectat atât de judecătorul care aplică legea, cât şi de legiuitor. 6. Domnul Stan Rizescu, în calitate de autor al excepţiei de neconstituţionalitate, având cuvântul, precizează că nu are nimic de adăugat la cele expuse de apărătorul ales. 7. Reprezentantul "Grand Plaza Hotel" - S.A. din Bucureşti, doamna avocat Gabriela Elena Petcu, menţionează că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în faţa instanţei de judecată în raport cu prevederile constituţionale ale art. 15, art. 21 şi art. 24, iar în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, acestea se regăsesc în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, arată că nu se pune problema retroactivităţii, întrucât dispoziţiile criticate privesc situaţii în curs de constituire, efectele viitoare ale acestor situaţii neconsumate, nefinalizate referindu-se la cauze care se află în curs de judecare pe rolul instanţelor de judecată. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 21 şi art. 24 din Constituţie, consideră că nu este încălcat dreptul la apărare şi liberul acces la justiţie, întrucât dispoziţiile criticate nu introduc niciun impediment în exercitarea acestor drepturi. În final, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi menţionează că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 616/3/2001, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România - teza potrivit căreia această lege se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor, excepţie ridicată de Ileana Angela Colorian (fostă Rizescu), Radu Andrei Ionescu, Stan Rizescu, Şerban Rizescu şi Irina Rosseti (fostă Rizescu) cu ocazia soluţionării recursurilor declarate împotriva sentinţei civile pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 şi art. 24 din Constituţie, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, prevederile criticate, respectiv teza potrivit căreia "dispoziţiile prezentei legi se aplică cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor", sunt neconstituţionale atunci când aceste cauze reprezintă contestaţii formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 împotriva dispoziţiilor sau deciziilor emise, cauze care erau pe rolul instanţelor de judecată la data la care a fost adoptată Legea nr. 165/2013. Totodată, se arată că textele de lege criticate se aplică şi proceselor în curs, fără nicio distincţie, ceea ce duce la încălcarea principiilor fundamentale prevăzute de dispoziţiile constituţionale şi convenţionale menţionate. 11. În susţinerea celor mai sus arătate, autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precum şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte principiul securităţii juridice, previzibilitatea şi neretroactivitatea legii. 12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă opinează în sensul că prevederile criticate nu contravin principiului neretroactivităţii legii în măsura în care vizează cauze aflate pe rolul instanţelor şi care privesc contestaţii introduse împotriva unor decizii/dispoziţii emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Aplicarea imediată a legii noi, în privinţa unor efecte juridice consumate, poate da naştere unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale referitoare la principiul neretroactivităţii legii civile, însă, în măsura în care legea nouă intervine în cazul unei situaţii juridice cu caracter de continuitate, constitutivă de facta pendentia, nu se poate reţine încălcarea acestui principiu. Or, în cauză este vorba de natura măsurii reparatorii cuvenite, iar sub acest aspect se arată că Legea nr. 10/2001 nu prevedea decât că acestea pot consta în compensarea cu alte bunuri sau despăgubiri care vor fi acordate în condiţiile legii speciale, care urma să fie adoptată. 13. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 şi art. 24, apreciază că aceasta nu poate fi reţinută, întreaga motivare tinzând spre ideea aplicării retroactive a legii. De altfel, accesul la justiţie şi dreptul la apărare, în elementele lor, nu sunt vizate de textul art. 4 din Legea nr. 165/2013, neaducând limitări sau circumstanţieri acestor drepturi recunoscute constituţional. 14. În ceea ce priveşte menţionarea celorlalte prevederi constituţionale în susţinerea excepţiei, referirea la acestea le consideră aspecte invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Avocatul Poporului arată că punctul de vedere transmis şi reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 177 din 1 aprilie 2014 şi nr. 724 din 16 decembrie 2014 este în sensul că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, sunt neconstituţionale. Totodată, menţionează că, în prezenta cauză, autorii fac referire la art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, fapt ce determină incidenţa Deciziei nr. 177 din 1 aprilie 2014. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, susţinerile părţilor prezente, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România - teza potrivit căreia această lege se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013, care au următorul cuprins: "Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi." 20. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) - "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile", art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 24 - Dreptul la apărare. De asemenea, este invocat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, în notele scrise sunt menţionate şi dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) - "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.", art. 16 alin. (1) - "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă, întrucât autoarea excepţiei de neconstituţionalitate invocă neconstituţionalitatea acestor dispoziţii legale fără, însă, a indica şi prevederile legale cuprinse în acest act normativ incidente în soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Or, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că, având în vedere existenţa unor proceduri diferite de restituire, în cadrul cărora pot fi incidente atât dispoziţii cu caracter procedural, cât şi dispoziţii cu caracter substanţial, cuprinse în Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, analiza constituţionalităţii prevederilor art. 4 teza a doua cuprinsă în acest act normativ, potrivit cărora "Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi", nu poate fi disociată de indicarea expresă a prevederilor legale cuprinse în acest act normativ incidente în soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, în acest, spre exemplu Decizia nr. 177 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 23 iunie 2014). 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ileana Angela Colorian (fostă Rizescu), Radu Andrei Ionescu, Stan Rizescu, Şerban Rizescu şi Irina Rosseti (fostă Rizescu) în Dosarul nr. 616/3/2001 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
