Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 492 din 30 iunie 2016  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 492 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 19 octombrie 2016

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Augustin Zegrean - judecător
    Andreea Costin - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Şofronea.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea CEZ Vânzare - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.002/311/2014 al Judecătoriei Slatina şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.767D/2015.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că asupra constituţionalităţii textului de lege criticat Curtea s-a mai pronunţat, spre exemplu prin Decizia nr. 337 din 30 aprilie 2015 sau Decizia nr. 143 din 12 martie 2015.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.002/311/2014, Judecătoria Slatina a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea CEZ Vânzare - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a pârâtului la plata unei sume de bani reprezentând consum de energie electrică şi penalităţi.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă că dispoziţiile legale criticate încalcă criteriile de precizie, claritate şi previzibilitate, criterii impuse chiar de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi de cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    6. Se arată că în stabilirea cuantumului onorariilor de curator nu există criterii obiective de apreciere, general aplicabile la nivelul întregului sistem judiciar, aspect ce creează diferenţe de tratament juridic faţă de justiţiabilii din diferite zone ale ţării. Aşadar, justiţiabilii din diferite zone ale ţării sunt puşi în situaţia de a achita onorarii de curator pe care judecătorii le stabilesc mai degrabă în funcţie de situaţia economică a zonei, creând un sentiment de inechitate în aplicarea legii. Orice obligaţie legală materială care s-ar putea stabili de către instanţe în sarcina justiţiabililor ar trebui să aibă criterii legale de apreciere unitare la nivelul întregii ţări, pentru a nu se crea inechităţi în gestionarea actului de justiţie.
    7. Judecătoria Slatina apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Motivele învederate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate vizează maniera în care instanţele au interpretat şi aplicat legea, practică ce nu poate atrage caracterul neconstituţional al dispoziţiei legale criticate.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: "Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată."
    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil astfel cum se interpretează prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 34 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2015, paragrafele 19-20, a reţinut că instituţia curatelei speciale a fost extinsă, fiind evident că această instituţie, aşa cum este legiferată în Codul de procedură civilă, este menită să dea eficienţă art. 24 din Constituţie, dreptul la apărare fiind asigurat în plenitudinea sa. Astfel, această instituţie vine să protejeze interesele celor chemaţi în judecată şi care nu au capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, intrând în această categorie nu numai minorii şi interzişii - persoane fizice, ci şi persoanele juridice ori entităţile prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
    15. Potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situaţia în care reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Ca atare, citarea prin publicitate nu are loc de plano, ci este o acţiune subsecventă demersurilor nereuşite efectuate în sensul aflării domiciliului pârâtului sau a unui alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii. Însă, în cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58 din acelaşi cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului [art. 167 alin. (3): "Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului"]. Astfel, legiuitorul a extins protecţia prevăzută la art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi asupra celor chemaţi în judecată şi al căror domiciliu, cu toate eforturile depuse, nu a putut fi identificat.
    16. Prin Decizia nr. 288 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 15 iulie 2015, paragrafele 17 şi 18, Curtea a reţinut că, potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, însă, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul [art. 49 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013]. Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul [art. 48 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013]. Având în vedere cele expuse, prevederile criticate nu aduc atingere dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1) şi art. 24 din Legea fundamentală, fiind o transpunere a dispoziţiilor constituţionale privind garantarea dreptului la apărare şi nu o piedică împotriva accesului la justiţie, aplicându-se deopotrivă tuturor celor aflaţi în ipoteza normelor referitoare la instituţia curatelei speciale.
    17. Pentru argumentele expuse Curtea nu a reţinut încălcarea prevederilor art. 21 şi art. 24 din Constituţia României, precum şi ale art. 6 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    19. Distinct de cele reţinute în deciziile menţionate, Curtea observă că, în prezenta cauză, din susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate reiese faptul că motivele arătate vizează chestiuni din practica instanţelor de judecată, ceea ce ţine de aplicarea şi interpretarea legii de către acestea.
    20. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut prin hotărârile din 25 mai 1993 şi din 20 mai 1999, pronunţate în cauzele Kokkinakis împotriva Greciei, paragraful 40, şi Cantoni împotriva Franţei, paragraful 31, că, din cauza principiului generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie. Interpretarea şi aplicarea unor asemenea texte depind de practică.
    21. Curtea reţine că dispoziţiile art. 58 din Codul de procedură civilă reglementează situaţiile în care se impune numirea curatorului special, modul de numire, precum şi aspecte legate de remunerarea acestuia. Astfel cum s-a arătat în paragraful 16 al prezentei decizii dispoziţiile art. 58 din Codul de procedură civilă se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sub aspectul persoanelor în sarcina cărora intră avansarea plăţii onorariului cuvenit curatorului special desemnat de instanţă sau a situaţiilor în care aceste sume sunt avansate din bugetul statului sau rămân în sarcina acestuia. Faptul că textul legal criticat nu stabileşte plafoane minime şi maxime ale onorariului curatorului special nu conduce la neconstituţionalitatea acestuia. Pentru a se evita aplicarea divergentă a modului de stabilire a cuantumului onorariului curatorului special de către instanţele judecătoreşti revine Ministerului Justiţiei, potrivit art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2009, ca prin politica sa de cooperare interinstituţională cu Uniunea Naţională a Barourilor din România să iniţieze demersurile necesare pentru determinarea unitară a cuantumului onorariului în funcţie de natura cauzelor în care este desemnat un curator special.

    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea CEZ Vânzare - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.002/311/2014 al Judecătoriei Slatina şi constată că dispoziţiile art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Slatina şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2016.


                       PREŞEDINTELE INTERIMAR
                      AL CURŢII CONSTITUŢIONALE
                   prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                         Magistrat-asistent,
                           Andreea Costin

                               ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016