Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 491 din 11 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 cuprins in titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.205 din 16 decembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Irina Loredana Lãpãdat - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 cuprins în titlul I din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , excepţie ridicatã de Ioan Alexandru Voinescu şi Alice Maria Annie Bentoiu în Dosarul nr. 1.193/2003 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei Ioan Alexandru Voinescu, personal şi prin mandatar Valentin Dumitru Dan Gramatovici, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, astfel cum a fost formulatã. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã. În acest sens, aratã cã, la data sesizãrii Curţii Constituţionale prin Încheierea din 11 iunie 2004, prevederile legale criticate erau abrogate expres prin <>Legea nr. 48/2004 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 iunie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.193/2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ioan Alexandru Voinescu şi Alice Maria Annie Bentoiu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin cã dispoziţiile <>art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 , astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 cuprins în titlul I din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , "sunt contrare dispoziţiilor cuprinse în art. 41 din Constituţia din 1991, cât şi <>art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 , <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 şi art. 480, 481 şi 645 din Codul civil".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , astfel cum a fost modificatã prin art. I pct. 2 cuprins în titlul I din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 , nu este întemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã dispoziţia legalã contestatã este cea cuprinsã în <>art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 . Se mai aratã cã aceastã dispoziţie legalã a fost abrogatã prin <>Legea nr. 48/2004 , astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a rãmas fãrã obiect, urmând a fi respinsã ca inadmisibilã.
Avocatul Poporului considerã cã <>art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 nu încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie. În acest sens, aratã cã, în ipoteza reglementatã de textul legal criticat, dreptul de proprietate al persoanei îndreptãţite nu a fost desfiinţat legal, astfel încât "statul nefiind proprietar, nu poate dispune aleatoriu de dreptul de proprietate asupra imobilului preluat fãrã titlu. Se mai aratã cã nu sunt încãlcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (3) şi (4), deoarece dispoziţiile ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu fac referire la expropriere sau naţionalizare. În ceea ce priveşte încãlcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (5), (6), (7), (8) şi (9), se precizeazã cã acestea nu sunt incidente în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
În legãturã cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, deşi instanţa de judecatã a sesizat Curtea Constituţionalã cu dispoziţiile <>art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 , din analiza contestaţiei în anulare în cuprinsul cãreia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate, se constatã cã, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. I pct. 2 cuprins în titlul I din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002.
Prevederile legale criticate au urmãtorul conţinut:
- <>Art. I pct. 2 cuprins în titlul I "Modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989" din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 :
«2. Alineatul (4) al articolului 16 va avea urmãtorul cuprins»:
"(4) Bunurile stabilite potrivit procedurii prevãzute la alin. (2) sunt, pe durata afectaţiunii de interes public, bunuri proprietate publicã şi au regimul prevãzut de lege."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi legale contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 41 din Constituţie, devenit art. 44 potrivit Constituţiei republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi renumerotarea textelor, al cãrui conţinut este urmãtorul:
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte mãsuri de trecere silitã în proprietate publicã a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altã naturã discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrãri de interes general, autoritatea publicã poate folosi subsolul oricãrei proprietãţi imobiliare, cu obligaţia de a despãgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autoritãţii.
(6) Despãgubirile prevãzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţã, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinãtãţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobânditã licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii se prezumã.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele: prevederile art. I pct. 2 cuprins în titlul I din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 au fost abrogate expres prin <>art. I pct. 1 din Legea nr. 48 din 23 martie 2004 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004.
Prin urmare, dispoziţia de lege criticatã de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu mai este în vigoare. Pe cale de consecinţã, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, neputând fi supusã controlului de constituţionalitate, deoarece, potrivit dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 cuprins în titlul I din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , excepţie ridicatã de contestatorii Ioan Alexandru Voinescu şi Alice Maria Annie Bentoiu în Dosarul nr. 1.193/2003 al Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 noiembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lãpãdat
_________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
