Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Floare-Elena Pop în Dosarul nr. 29.133/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3D/2015. 2. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită Curţii să aibă în vedere notele scrise depuse la dosarul cauzei şi să admită excepţia de neconstituţionalitate, având în vedere conjunctura economică actuală a ţării şi să i se dea, astfel, posibilitatea recalculării pensiei cu indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010, în conformitate cu veniturile sale sau în cuantum egal cu 1,17 (egal cu cel al persoanelor al căror drept la pensie s-a născut până la data de 23 ianuarie 2013). În acest context, prezintă anumite aspecte din activitatea desfăşurată în perioada anterioară pensionării. În final, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel încât să-i fie majorată pensia cu 200 lei brut. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 104 din 3 martie 2015. 5. Preşedintele Curţii, în temeiul art. 216 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, acordă cuvântul, în replică, autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care arată faptul că nu se regăseşte în ipoteza deciziilor menţionate de reprezentantul Ministerului Public. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 4 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 29.133/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Floare-Elena Pop într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la o decizie de pensionare. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 sunt neconstituţionale, deoarece, prin stabilirea indicelui de corecţie la valoarea de 1,06 pentru anul 2013, fără a mai fi necesară aplicarea formulei de calcul la care face trimitere art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, este privată, în fapt, de dreptul la un calcul corect şi just al pensiei. Astfel, apreciază că se creează o inegalitate între aceasta şi persoanele pensionate ulterior aplicării prevederilor ordonanţei de urgenţă. 8. De asemenea, arată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 nu prevăd posibilitatea ca, începând cu anul 2014, să poată beneficia de o recalculare a pensiei în baza unui indice de corecţie stabilit conform art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi, astfel, consideră că este lipsită de dreptul la o pensie corectă stabilită în baza legii pentru a-şi putea asigura un nivel de trai decent, în conformitate cu art. 47 din Constituţie. În acest context, arată că înţelege să critice modul în care au fost adoptate de către legiuitor prevederile legale criticate, din perspectiva egalităţii în drepturi, acestea conducând în mod definitiv şi vădit abuziv, fără posibilitatea ulterioară de remediere, la micşorarea sine die a dreptului la pensie, pe fondul unui deficit bugetar. Or, deficitul bugetar invocat de legiuitor, care a stat la baza emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, se caracterizează în mod evident printr-un caracter vremelnic, excepţional, care nu poate dura sine die, fapt dovedit în prezent de informaţiile publice în sensul creşterii economice a ţării. 9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că prin reglementarea aplicării unui indice de corecţie diferit persoanelor pensionate ulterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, faţă de cel aplicabil persoanelor pensionate anterior acestei date, rezultat din aplicarea formulei de calcul prevăzute la art. 170 din Legea nr. 263/2010, s-a stabilit modalitatea în care urmează a se executa obligaţia financiară faţă de persoane care se află în altă situaţie juridică faţă de cele ale căror drepturi de pensie s-au deschis după data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, nefiind încălcate prevederile constituţionale invocate. 10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, aprobată prin Legea nr. 3/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: "În anul 2013, indicele de corecţie care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, este 1,06." 14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 47 referitor la nivelul de trai. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 au mai format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în raport cu prevederile art. 16 din Constituţie, sens în care se reţine Decizia nr. 104 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 4 mai 2015, şi Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015. 16. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reţinut că, deşi art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecţie (raportul dintre 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - şi anume câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an. Astfel, legiuitorul a instituit, prin art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, pentru anul 2013, o cifră fixă de 1,06 ce urma să se aplice tuturor persoanelor pensionate în anul 2013. 17. Aşadar, situaţia diferită în care se află cele două categorii de pensionari, menţionate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, se datorează intervenţiilor legislative din materie, ceea ce nu poate conduce la neconstituţionalitatea prevederilor criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, din perspectiva egalităţii în drepturi (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014, precitată, paragrafele 22 şi 26). 18. De altfel, Curtea a constatat că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, de exemplu, prin Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008. 19. Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 nu prevăd posibilitatea ca, începând cu anul 2014, să poată beneficia de o recalculare a pensiei în baza unui indice de corecţie stabilit conform art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, considerând că este lipsită de dreptul la o pensie corectă stabilită în baza legii pentru a-şi putea asigura un nivel trai decent, în conformitate cu art. 47 din Constituţie, Curtea observă că acesta are în vedere o modificare şi o completare legislativă. Or, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituţionalitate. De altfel, în temeiul art. 61 din Constituţie, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării", astfel încât modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia, sens în care Parlamentul sau Guvernul, pe calea delegării legislative, poate adopta prevederi legale în sensul dorit de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Floare-Elena Pop în Dosarul nr. 29.133/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
