Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 485 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) si alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 9 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Brãila în Dosarul nr. 2.565/113/2007 al Tribunalului Brãila - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 2.565/113/2007, Tribunalul Brãila - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Consiliul Judeţean Brãila într-o cauzã civilã având ca obiect obligarea acestuia sã ia act de încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului unui consilier judeţean.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât "refuzã consilierului judeţean dreptul de a opta, în mod liber şi neconstrâns de nicio sancţiune, pentru un partid politic care sã reflecte mai bine opţiunile sale politice". Aratã cã textele criticate "stabilesc o sancţiune pentru diversitatea de opinie", cu toate cã <>art. 21 din Legea nr. 393/2004 precizeazã cã "aleşii locali nu pot fi traşi la rãspundere juridicã pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". De asemenea, se aratã cã textul art. 9 alin. (2) lit. h^1) "creeazã discriminãri între categoriile de aleşi ai poporului, deoarece parlamentarii nu sunt supuşi unor reglementãri similare în ceea ce priveşte sancţionarea acestora datoritã migraţiei politice". În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 9 alin. (3) din lege, precizeazã cã, în speţã, consilierii judeţeni din cadrul Consiliului Judeţean Brãila "au considerat cã este în serviciul colectivitãţii sã nu înceteze mandatul de consilier înainte de termen".
Tribunalul Brãila - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã în vederea soluţionãrii excepţiei, fãrã sã îşi exprime opinia cu privire la temeinicia acesteia.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã textele de lege criticate sunt în acord cu principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, iar dispoziţiile constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare şi exercitarea dreptului de asociere nu au incidenţã în cauzã.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, precizeazã cã dispoziţiile legale ce formeazã obiect al excepţiei nu nesocotesc principiul constituţional al egalitãţii, nu sunt de naturã sã îngrãdeascã libertatea conştiinţei sau libertatea de exprimare şi nici nu împiedicã libertatea de asociere.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Litera h^1) a articolului 9 alin. (2) a fost introdusã prin <>Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 9 alin. (2) lit. h^1): "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri: (...)
h^1) pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales;";
- Art. 9 alin. (3): "(3) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constatã de cãtre consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotãrâre, la propunerea primarului ori, dupã caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricãrui consilier."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, art. 29 alin. (1) şi (2) referitoare la libertatea conştiinţei, art. 30 alin. (1) şi (2) care consacrã inviolabilitatea libertãţii de exprimare şi art. 40 privind dreptul de asociere. De asemenea, se susţine cã sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 10 şi 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care garanteazã libertatea de exprimare şi, respectiv, libertatea de întrunire şi de asociere.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textele de lege deduse controlului de constituţionalitate nu contravin niciuneia dintre prevederile Legii fundamentale sau ale Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
Astfel, Curtea constatã cã încetarea calitãţii de consilier local sau de consilier judeţean, prin modalitatea prevãzutã de textul de lege criticat, nu îngrãdeşte libertatea conştiinţei persoanei fizice care a deţinut o asemenea funcţie, libertate care se concretizeazã prin posibilitatea exprimãrii propriilor idei şi concepţii despre lumea înconjurãtoare, a opiniilor şi a opţiunilor, inclusiv a celor politice, fãrã niciun fel de constrângeri sau limitãri. Libertatea conştiinţei implicã, inevitabil, şi libertatea de exprimare, care face posibilã exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credinţelor religioase sau a creaţiilor spirituale de orice fel. În strânsã legãturã cu cele douã libertãţi se aflã libertatea de asociere, care reprezintã forma de manifestare colectivã a acestora. Toate aceste trei libertãţi sunt privite de autorul excepţiei din perspectiva posibilitãţii exprimãrii opţiunilor şi convingerilor politice şi a aderãrii la un partid politic. Or, prevederile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 nu conţin norme care sã zãdãrniceascã exercitarea vreuneia dintre libertãţile fundamentale amintite.
Textele de lege criticate nu contravin nici dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, acesta aplicându-se fãrã privilegii sau discriminãri tuturor consilierilor locali sau judeţeni care şi-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale. Curtea observã cã nu se poate reţine critica privind inegalitatea de tratament juridic aplicabil consilierilor locali sau judeţeni, pe de o parte, şi parlamentarilor, pe de altã parte, întrucât cele douã categorii sunt guvernate de reguli specifice, ca urmare a naturii lor diferite. Cu privire la acest aspect, Curtea Constituţionalã a statuat cã principiul egalitãţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite şi cã pentru acest motiv el nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (<>Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
De altfel, Curtea Constituţionalã a mai exercitat controlul de constituţionalitate asupra prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 , prin prisma unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale. Astfel, de exemplu, prin <>deciziile nr. 915 din 18 octombrie 2007 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007) sau nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008), Curtea a respins excepţia ca neîntemeiatã, pentru argumentele acolo reţinute.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã justifice modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, soluţiile pronunţate şi considerentele pe care acestea s-au bazat îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Brãila în Dosarul nr. 2.565/113/2007 al Tribunalului Brãila - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
