Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 484 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 9 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Administraţia Naţionalã "Apele Române" din Bucureşti în Dosarul nr. 4.501/120/2007 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercialã - Judecãtorul-sindic şi în Dosarul nr. 874/1.259/2007 al Tribunalului Comercial Argeş - Judecãtorul-sindic.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, prin avocatul F. Gornea, şi pãrţile Societatea Comercialã "Elin" - S.R.L. din Gãeşti, prin avocatul Ioana Hrisafi, şi Societatea Comercialã "Alcadibo Trading" - S.A. din Piteşti, prin directorul Cãtãlin Pãnescu.
Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexãrii celor douã dosare înregistrate pe rolul sãu, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.
Pãrţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.808D/2007 la Dosarul nr. 1.761D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Administraţiei Naţionale "Apele Române" susţine cã prevederea legalã potrivit cãreia creditorul este obligat sã consemneze o cauţiune odatã cu cererea de deschidere a procedurii insolvenţei este neconstituţionalã, întrucât încalcã liberul acces la justiţie şi dreptul acestuia la un proces echitabil.
Reprezentanţii Societãţii Comerciale "Elin" - S.R.L. din Gãeşti şi ai Societãţii Comerciale "Alcadibo Trading" - S.A. din Piteşti solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând cã fixarea unei cauţiuni nu împiedicã accesul la justiţie, ci constituie o garanţie pentru desfãşurarea cu bunã-credinţã a drepturilor procesuale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, critica vizând modificarea şi completarea textului de lege supus controlului, ceea ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 4.501/120/2007 de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercialã - Judecãtorul-sindic şi prin Încheierea din 14 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 874/1.259/2007 de Tribunalul Comercial Argeş - Judecãtorul-sindic, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstitu ţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Administraţia Naţionalã "Apele Române" din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã obligarea creditorului la consemnarea unei cauţiuni ar trebui sã fie o situaţie de excepţie, împrejurare în care legiuitorul ar fi trebuit sã instituie o enumerare limitativã a cazurilor în care o asemenea cerere poate fi formulatã, iar nu sã reglementeze cã instanţa "poate" dispune consemnarea cauţiunii la simpla cerere, nu neapãrat motivatã, a debitorului. Or, prin instituirea acestei posibilitãţi pentru instanţa de judecatã, fãrã a stabili criterii clare şi precise în funcţie de care poate fi dispusã o astfel de mãsurã, legiuitorul a creat premisele blocãrii oricãrei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei, fapt ce este de naturã a aduce atingere liberului acces la justiţie şi dreptului la un proces echitabil.
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercialã - Judecãtorul-sindic apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã specificul procedurii insolvenţei impune reguli de procedurã speciale, derogatorii de la normele dreptului comun, dar care corespund exigenţelor constituţionale.
Tribunalul Comercial Argeş - Judecãtorul-sindic apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã instanţa, în baza actelor depuse de ambele pãrţi în susţinerea cererilor, poate sã-şi formeze o pãrere obiectivã asupra modului cum este exercitat dreptul de a formula o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţã, în funcţie de specificul fiecãrui caz în parte, evitând astfel exercitarea abuzivã a dreptului procesual. În situaţia în care acţiunea formulatã pe calea dreptului comun de cãtre creditor pentru recuperarea creanţei a fost anulatã ca netimbratã, folosirea procedurii speciale a <>Legii nr. 85/2006 pentru evitarea plãţii taxei de timbru constituie un veritabil abuz de drept. Or, dispoziţiile <>art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 nu numai cã nu contravin principiului liberului acces la justiţie, ci, dimpotrivã, au drept scop împiedicarea folosirii abuzive a procedurii insolvenţei de cãtre creditorii de rea-credinţã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã, în virtutea rolului sãu activ, judecãtorul-sindic are obligaţia de a analiza cererea debitorului privind obligarea creditorilor care au introdus cererea de deschidere a procedurii insolvenţei la consemnarea unei cauţiuni, în baza dovezilor prezentate în acest sens. De asemenea, judecãtorul este chemat sã aprecieze asupra nivelului cauţiunii, în raport cu proporţiile cazului şi cu riscurile anticipate, evitând îngreunarea situaţiei creditorului, prin blocarea unor fonduri bãneşti însemnate, în contextul în care acesta a suferit deja un prejudiciu prin neîncasarea la scadenţã a creanţei.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are urmãtorul conţinut: "La cererea debitorului, judecãtorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sã consemneze, în termen de 15 zile, la o bancã, o cauţiune de cel mult 10% din valoarea creanţelor. Cauţiunea va fi restituitã creditorilor, dacã cererea lor va fi admisã. Dacã cererea va fi respinsã, cauţiunea va fi folositã pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Dacã nu este consemnatã în termen cauţiunea, cererea introductivã va fi respinsã."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 11, 16, 20, 21, 30, 51, 52, 53 şi 126.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei permit instanţei de judecatã ca, ţinând seama de circumstanţele cauzei, sã aprecieze asupra caracterului eventual şicanatoriu al cererii creditorului de deschidere a procedurii insolvenţei şi sã stabileascã o cauţiune de naturã sã descurajeze cererile nefundamentate sau exercitarea cu rea-credinţã a drepturilor procesuale. Totodatã, depunerea cauţiunii constituie o garanţie, în sensul cã, în urma respingerii cererii, debitorul va putea cere şi obţine despãgubiri pentru pagubele suferite datoritã deschiderii nejustificate a procedurii insolvenţei.
De altfel, cu privire la constituţionalitatea mãsurii obligãrii la plata unei cauţiuni, stabilitã printr-un act normativ, Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000. Prin acea decizie s-a statuat cã stabilirea unor condiţii privind exercitarea unor drepturi, de naturã sã împiedice abuzul de drept, nu constituie o îngrãdire a accesului la justiţie sau a altor drepturi constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Administraţia Naţionalã "Apele Române" din Bucureşti în Dosarul nr. 4.501/120/2007 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercialã - Judecãtorul-sindic şi în Dosarul nr. 874/1.259/2007 al Tribunalului Comercial Argeş - Judecãtorul-sindic.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 mai 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
