Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 484 din 20 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 358 din 1 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Reinhard Hladik în Dosarul nr. 6.545/325/2008 al Judecãtoriei Timişoara.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 6.545/325/2008, Judecãtoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 .
Excepţia a fost ridicatã de Reinhard Hladik într-un dosar având ca obiect o plângere formulatã în baza <>Legii nr. 18/1991 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul considerã cã textul invocat încalcã mai multe dispoziţii constituţionale şi convenţionale. Art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie prevede, în favoarea cetãţenilor strãini şi apatrizilor, posibilitatea dobândirii, prin moştenire legalã, a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate pe teritoriul statului român. Raţiunea moştenirii legale constã în transmiterea patrimoniului de la defunct la succesor pentru ca acesta sã îi continue personalitatea pe plan juridic, fiind îndreptãţit şi obligat asemenea autorului sãu. Ceea ce i-ar fi revenit defunctului îi revine succesorului, conform dispoziţiilor Codului civil, care recunosc nelimitat succesorilor drepturi identice cu acelea ale persoanei la a cãrei succesiune sunt chemaţi. În acest sens, dispoziţiile art. 46 din Constituţie sunt clare, garantând în mod expres moştenirea legalã. Atât timp cât, potrivit art. 44 alin. (2) teza finalã din Constituţie, se prevede în mod expres cã cetãţenii strãini pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin moştenire legalã, fãrã a face distincţie între regimul juridic al acestor terenuri şi fãrã a excepta anumite terenuri, cetãţenii strãini, în baza calitãţii de moştenitor legal, au posibilitatea legalã de a dobândi în proprietate orice fel de terenuri, indiferent de regimul juridic al acestora.
Judecãtoria Timişoara apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, prevederi care au urmãtorul conţinut: "Cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestierã, prevãzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai pânã la limita prevãzutã la <>art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestierã, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevãzute la art. 9 alin. (3)-(9)."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor cuprinse în art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi coroborat cu art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în art. 21 privind liberul acces la justiţie, în art. 44 privind dreptul de proprietatea privatã din Constituţie coroborat cu art. 1 din Protocolul 12 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi prevederilor constituţionale cuprinse în art. 46 privind dreptul la moştenire, în art. 51 privind dreptul de petiţionare şi în art. 154 privind conflictul temporal de legi.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã asupra dispoziţiilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 s-a mai pronunţat, prin raportare la critici asemãnãtoare, prin numeroase decizii. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 1.002 din 6 noiembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, Curtea Constituţionalã a constatat cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Cu acest prilej, Curtea a reţinut cã dispoziţiile <>Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care la data intrãrii în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, dupã caz, constituit în temeiul şi în condiţiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptãţite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispoziţiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea şi pentru cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi pentru foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciarã - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat -, reglementarea condiţiilor în care opereazã aceastã retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptãţite, constituie opţiunea legiuitorului, condiţionarea exercitãrii dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetãţean român reprezentând o astfel de opţiune, care este pe deplin constituţionalã.
Astfel, dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevãd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, nu o înlãturã, ci doar precizeazã cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacitãţi speciale.
Potrivit normei constituţionale, una dintre modalitãţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini sau apatrizi este moştenirea legalã, ceea ce presupune cã aceştia, dupã anul 2003, pot dobândi terenuri în condiţiile dreptului comun (<>art. 650 şi urmãtoarele din Codul civil), Legea nr. 18/1991 , republicatã, fiind o lege specialã care îi are ca destinatari doar pe cetãţenii români.
Pe de altã parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor <>Legii nr. 18/1991 , garantarea şi ocrotirea constituţionalã a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, câtã vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept ce urmeazã a se naşte ulterior.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Reinhard Hladik în Dosarul nr. 6.545/325/2008 al Judecãtoriei Timişoara.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
