Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 483 din 20 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 358 din 1 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, excepţie ridicatã de Nicolae Oanã şi de Otilia Steliana Oanã în Dosarul nr. 2.004/203/2009 al Judecãtoriei Câmpeni.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 2.004/203/2009, Judecãtoria Câmpeni a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti.
Excepţia a fost ridicatã de Nicolae Oanã şi de Otilia Steliana Oanã într-un dosar având ca obiect cererea de recuzare a unui executor judecãtoresc.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii considerã cã dispoziţiile criticate nu reglementeazã expres motivele de recuzare a executorilor judecãtoreşti, dar cuprind în acest sens o normã de trimitere în conformitate cu care executorii judecãtoreşti pot fi recuzaţi numai dacã se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 şi 9 din Codul de procedurã civilã. Prin limitarea motivelor de recuzare se înfrâng în mod evident dispoziţiile art. 21 din Constituţie, în acelaşi timp fiind îngrãdit dreptul de a obţine recuzarea unui executor judecãtoresc care a dovedit atitudine partizanã şi neprofesionalism. Prin prevederile criticate se reglementeazã şi o inegalitate între poziţia pãrţilor în procedura de executare, creditorul având posibilitatea de a alege executorul care sã instrumenteze procedura executãrii, în timp ce debitorului i se rãpeşte aceastã posibilitate. Prin acest mod de reglementare sunt încãlcate prevederile art. 53 din Constituţie, întrucât restrângerea acestor posibilitãţi nu este motivatã prin niciunul dintre motivele indicate limitativ de textul constituţional menţionat.
Judecãtoria Câmpeni apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, prevederi care au urmãtorul conţinut: "Executorii judecãtoreşti pot fi recuzaţi în cazul în care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 şi 9 din Codul de procedurã civilã."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie şi în art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã asupra dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti s-a mai pronunţat, prin raportare la critici asemãnãtoare, prin numeroase decizii. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 1.488 din 10 noiembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2010, Curtea Constituţionalã a constatat cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Cu acest prilej, Curtea a reţinut cã enumerarea limitativã a cazurilor în care executorul judecãtoresc poate fi recuzat se circumscrie cazurilor de recuzare prevãzute de Codul de procedurã civilã, cu excepţia unor situaţii care sunt specifice activitãţii judecãtorilor. Pe cale de consecinţã, nici textul <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 nu încalcã principiile statuate de art. 21 şi 53 din Constituţie.
Curtea a constatat cã, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora procedura de judecatã este prevãzutã de lege, stabilirea cazurilor de recuzare este de competenţa legiuitorului, iar Curtea Constituţionalã, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate sã modifice sau sã completeze prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate.
În ceea ce priveşte susţinerea conform cãreia existã o inegalitate între poziţia pãrţilor, având în vedere cã numai creditorul are posibilitatea de a alege executorul care sã instrumenteze procedura executãrii titlului executoriu, Curtea constatã cã aceastã criticã este nefondatã, întrucât, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie, în cadrul procedurii de executare silitã, ambele pãrţi beneficiazã de anumite garanţii procesuale, printre care posibilitatea de a formula contestaţie împotriva executãrii înseşi, împotriva oricãrui act de executare etc. De asemenea, alegerea executorului judecãtoresc de cãtre creditor este justificatã prin faptul cã acesta este interesat în realizarea pe cale silitã a creanţei sale, în condiţiile în care debitorul nu şi-a adus la îndeplinire obligaţia ce îi revine.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, excepţie ridicatã de Nicolae Oanã şi de Otilia Steliana Oanã în Dosarul nr. 2.004/203/2009 al Judecãtoriei Câmpeni.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: