Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 481 din 22 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 952 din 26 octombrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Rusu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicatã de Direcţia Silvicã Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 718/R/2005 al Tribunalului Harghita.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 503D/2005 şi nr. 646D/2005, care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de acelaşi autor în dosarele Tribunalului Harghita nr. 717/R/2005 şi nr. 892/2005.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 502D/2005, nr. 503D/2005 şi nr. 646D/2005 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 503D/2005 şi nr. 646D/2005 la Dosarul nr. 502D/2005, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile legale criticate referitoare la repararea pagubelor produse insituţiilor publice de cãtre funcţionarii publici nu încalcã, sub nici o formã, dreptul autoritãţii publice de a-şi reîntregi patrimoniul.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 25 mai, 2 mai şi 13 iulie 2005, pronunţate în dosarele nr. 718/R/2005, nr. 717/R/2005 şi nr. 892/2005, Tribunalul Harghita a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 , excepţie ridicatã de Direcţia Silvicã Miercurea-Ciuc cu ocazia soluţionãrii acţiunilor în contencios administrativ introduse de autorul excepţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, identicã în cele trei dosare, autorul acesteia susţine cã textul criticat încalcã prevederile art. 21 din Constituţie care reglementeazã accesul liber la justiţie, întrucât prevede cã autoritatea sau instituţia publicã nu poate sã antreneze rãspunderea civilã a salariaţilor funcţionari publici decât prin emiterea unei dispoziţii de imputare sau prin asumarea de cãtre persoana vinovatã a unui angajament de platã. În acest fel, considerã autorul excepţiei, "instituţiei i se îngrãdeşte liberul acces la justiţie, întrucât nu se poate adresa instanţei judecãtoreşti pentru recuperarea pagubelor produse patrimoniului instituţiei sau pentru restituirea unor sume care au fost acordate necuvenit".
Tribunalul Harghita, exprimându-şi opinia în cele trei dosare, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În acest sens, instanţa invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi pe cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care au statuat în mod repetat cã "accesul liber la justiţie nu este un drept absolut a cãrui exercitare nu ar putea fi condiţionatã, prin lege, de îndeplinirea anumitor cerinţe obligatorii".
În conformitate cu prevederile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul a transmis punctul sãu de vedere, având un conţinut asemãnãtor, considerând cã excepţia este neîntemeiatã.
În argumentarea acestui punct de vedere, se aratã cã dispoziţiile criticate nu îngrãdesc accesul la justiţie, ci permit autoritãţii sau instituţiei publice sã-şi recupereze pagubele cu celeritate, printr-o procedurã simplã.
Guvenul face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a statuat în mod repetat cã accesul la justiţie nu este un drept absolut, a cãrui exercitare nu ar putea fi condiţionatã, prin lege, de îndeplinirea anumitor cerinţe obligatorii.
Avocatul Poporului a transmis punctul sãu de vedere, cu un conţinut asemãnãtor, prin care considerã, în esenţã, cã excepţia este neîntemeiatã, întrucât textul criticat nu încalcã art. 21 din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, text care are urmãtorul cuprins:
"Repararea pagubelor aduse autoritãţii sau instituţiei publice în situaţiile prevãzute la art. 72 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupã caz, prin asumarea unui angajament de platã, iar în situaţia prevãzutã la lit. c) a aceluiaşi articol, pe baza hotârârii judecãtoreşti definitive şi irevocabile."
Textul <>art. 72 din Legea nr. 188/1999 , la care face trimitere textul de lege criticat, are urmãtorul cuprins: "Rãspunderea civilã a funcţionarului public se angajeazã:
a) pentru pagubele produse cu vinovãţie patrimoniului autoritãţii sau instituţiei publice în care funcţioneazã;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plãtite de autoritatea sau instituţia publicã, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile."
În esenţã, critica de neconstituţionalitate constã în susţinerea cã prin textul de lege criticat se încalcã dreptul de acces liber la justiţie consacrat prin art. 21 din Constituţie. Din motivarea excepţiei rezultã cã, în realitate, autorul excepţiei are în vedere numai alin. (1) şi (2) ale art. 21, texte care au urmãtorul cuprins: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat nu încalcã prevederile constituţionale invocate.
Dispoziţiile constituţionale ale art. 21 consacrã, între drepturile, libertãţile şi îndatoririle fundamentale, prevãzute în titlul II, cap. I, accesul liber la justiţie al persoanei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi a intereselor sale legitime, ceea ce exclude autoritãţile şi instituţiile publice.
Curtea reţine cã textul criticat pentru neconstituţionalitate nu încalcã dreptul autoritãţii sau instituţiei publice de a-şi reîntregi patrimoniul, în cazul angajãrii rãspunderii civile a funcţionarului public, ci prevede o procedurã specialã, mai facilã, în acest scop.
Totodatã, Curtea observã cã, prin textul criticat, numai în cazul pagubelor produse patrimoniului autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea funcţionarul public, precum şi în cazul nerestituirii în termenul legal a sumelor acordate necuvenit este prevãzutã, pentru autoritatea publicã, calea emiterii unui ordin sau unei dispoziţii de imputare sau, dupã caz, a asumãrii de cãtre cel în cauzã a unui angajament de platã. Aceasta este o modalitate specificã, mult simplificatã şi operativã, de acoperire a unui prejudiciu, explicabilã prin raportul specific de autoritate existent între conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice şi funcţionarul supus rigorilor unui statut special, care îl deosebeşte de persoana angajatã în baza unui contract de muncã.
De altfel, Curtea reţine cã, potrivit <>art. 93 din Legea nr. 188/1999 , "Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementãrile de drept comun civile, administrative sau penale, dupã caz, în mãsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice."
În consecinţã, Curtea constatã cã nu sunt încãlcate dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicatã de Direcţia Silvicã Miercurea-Ciuc în dosarele nr. 718/R/2005, nr. 717/R/2005 şi nr. 892/2005 ale Tribunalului Harghita.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 septembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
