Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 481 din 11 decembrie 2003  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 481 din 11 decembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 142 din 17 februarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ana Ţancu în Dosarul nr. 12.090/2002 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, procedura de citare fiind legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 409C/2003, nr. 410C/2003, nr. 419C/2003, nr. 420C/2003, nr. 421C/2003, nr. 422C/2003, nr. 441C/2003 şi nr. 444C/2003, care au aceeaşi autori ai excepţiei.
La apelul nominal sunt prezenţi Ileana Trifu, Traian Trifu, prin avocat Dumitru Florescu, Carmen Vãideanu, Otilia Vãideanu, Nicolae Titu Tatus, Alexandru Sen, Ioan Ionescu Tiseanu, Dan Dârzu, Carmen Teodora Dobrescu şi Lucia Olaru.
Din oficiu Curtea ridicã problema conexãrii dosarelor, având în vedere obiectul identic al cauzelor.
Reprezentanţii pãrţilor prezente, precum şi reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexãrii cauzelor.
Curtea, deliberând, decide conexarea dosarelor nr. 409C/2003, nr. 410C/2003, nr. 419C/2003, nr. 420C/2003, nr. 421C/2003, nr. 422C/2003, nr. 441C/2003 şi nr. 444C/2003 la Dosarul nr. 276C/2003, în temeiul <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, conform cãruia "Procedura jurisdicţionalã [...] se completeazã cu regulile procedurii civile [...]", raportat la art. 164 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia "[...] întrunirea mai multor pricini [...] în care sunt aceleaşi pãrţi sau chiar împreunã cu alte pãrţi şi al cãror obiect şi cauzã au între dânsele o strânsã legãturã [...] poate fi fãcutã de judecãtor chiar dacã pãrţile nu au cerut-o".
Cauza fiind în stare de judecatã, avocatul Dumitru Florescu solicitã respingerea excepţiei, arãtând cã asupra constituţionalitãţii <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe decizii, stabilind cã dispoziţiile acestui articol sunt constituţionale. Menţioneazã, în acest sens, <>Decizia nr. 69/2003 , prin care Curtea a reţinut cã, prin consacrarea bunei-credinţe ca o cauzã de asanare a nulitãţii absolute a actelor de înstrãinare a imobilelor preluate fãrã titlu valabil, legiuitorul a înţeles ca în conflictul de interese legitime dintre adevãratul proprietar şi subdobânditorul de bunã-credinţã al bunului sãu imobil sã fie preferat cel din urmã. Aceastã soluţie se întemeiazã pe principiul validitãţii aparenţei în drept. Aratã cã, de altfel, în speţã, statul a dobândit cu titlu valabil dreptul de proprietate asupra imobilului. Ceea ce urmãreşte de fapt autorul excepţiei prin ridicarea acesteia este discutarea constituţionalitãţii <>Decretului nr. 92/1950 şi implicit a mãsurii naţionalizãrii, lucru inadmisibil în raport cu prevederile Constituţiei şi ale <>Legii nr. 47/1992 .
Celelalte pãrţi prezente solicitã, de asemenea, respingerea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 21 noiembrie 2002, 15 septembrie 2003, 1 septembrie 2003, 11 septembrie 2003, 10 septembrie 2003, 24 septembrie 2003 şi 1 octombrie 2003, pronunţate în dosarele nr. 12.090/2002, 1.590/2003, 1.594/2003, 1.766/2003, 1.584/2003, 1.804/2003, 1.790/2003, 1.595/2003 şi 2.301/2003, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi Secţia a IV-a civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ana Ţancu şi Ludmila Cernea, Marioara Nicorescu şi Ecaterina Doicescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât înlãturã sancţiunea nulitãţii şi valideazã un act viciat, cu consecinţe retroactive. Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile criticate contravin, de asemenea, dispoziţiilor art. 41 alin. (1), (2) şi (3) din Legea fundamentalã, întrucât, deşi <>Legea nr. 10/2001 recunoaşte cã dreptul de proprietate asupra unui imobil preluat fãrã titlu valabil nu s-a pierdut niciodatã, textul legal criticat valideazã altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiaşi imobil. Şi, în fine, se susţine cã aceste dispoziţii contravin şi prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia europeanã pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în raport cu art. 20 alin. (2) din Constituţie.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti considerã cã dispoziţia legalã criticatã este neconstituţionalã în raport de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentalã. În susţinerea acestei opinii instanţa aratã cã, dacã am admite cã <>art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 ar consacra in terminis, pe cale legalã, principiul ocrotirii bunei-credinţe, într-un domeniu particular, acela al regimului juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, acest caz de validare a unui act lovit de nulitate, încheiat cu bunã-credinţã, are un caracter retroactiv. În ceea ce priveşte critica privind încãlcarea art. 41 din Constituţie, instanţa aratã cã textul criticat nu contravine Legii fundamentale.
Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a III-a şi a IV-a civilã apreciazã cã textul legal criticat este constituţional.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, arãtând cã sub acest aspect Curtea s-a pronunţat prin deciziile nr. 69 din 18 februarie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003, nr. 191 din 25 iunie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, nr. 71 din 18 februarie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003, şi nr. 72 din 18 februarie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 21 martie 2003.
Cu privire la critica potrivit cãreia textul legal ar înfrânge art. 41 din Constituţie, Guvernul apreciazã cã în cauzã nu este vorba de o expropriere, ci de un transfer al titlului de proprietate cãtre un subdobânditor de bunã-credinţã.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã textul legal criticat nu contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii, care prin <>Decizia nr. 191/2002 şi <>Decizia nr. 158/2003 a statuat cã prevederile cuprinse în <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 nu au caracter retroactiv.
În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea art. 41 din Constituţie, se apreciazã cã aceasta este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de lege care are urmãtorul conţinut:
- Art. 46 alin (2): "Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fãrã titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã, în afarã de cazul în care actul a fost încheiat cu bunã-credinţã."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 15 alin. (2), art. 20 alin. (2), art. 41 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţia României, care, ulterior sesizãrii, a fost modificatã şi completatã prin <>Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicatã de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouã numerotare, astfel art. 41 alin. (1), (2) şi (3) a devenit art. 44 alin. (1), (2) şi (3).
Textele constituţionale invocate au urmãtoarea redactare:
- Art. 15. alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.";
- Art. 20 alin. (2): "Dacã existã neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.";
- Art. 44 alin. (1), (2) şi (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire."
Textul de lege mai este criticat şi pe motiv cã ar fi încãlcate prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia europeanã pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 s-a mai pronunţat, de exemplu prin <>Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, <>Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003, <>Decizia nr. 72 din 18 februarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 21 martie 2003, şi <>Decizia nr. 185 din 8 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 24 iulie 2003.
Cu acest prilej, Curtea Constituţionalã a constatat cã ocrotirea interesului dobânditorului de bunã-credinţã a fost determinatã de raţiuni care vizeazã asigurarea securitãţii circuitului civil şi stabilitatea raporturilor civile. Ne aflãm în prezenţa unei erori comune a dobânditorilor cu privire la calitatea de proprietar a statului, eroare ce îndreptãţeşte o largã prezumţie de bunã-credinţã a acestora, întrucât aceastã eroare comunã a tuturor dobânditorilor s-a bazat pe autoritatea unui act legislativ. Astfel fiind, nu poate fi decât de bunã-credinţã cel ce se întemeiazã pe o dispoziţie a legii.
Soluţiile adoptate, ca şi considerentele pe care acestea se întemeiazã, îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au apãrut împrejurãri noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţia republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ana Ţancu în Dosarul nr. 12.090/2002 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti şi de Ludmila Cernea, Marioara Nicorescu şi Ecaterina Doicescu în dosarele nr. 1.584/2003, 1.804/2003 şi 1.790/2003 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi nr. 1.590/2003, 1.594/2003, 1.766/2003, 1.595/2003 şi 2.301/2003 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 decembrie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Maria Bratu

----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016