Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 48 din 13 februarie 2002 referitoare la constitutionalitatea votului exprimat in sedinta Senatului din 22 noiembrie 2001 asupra Motiunii privind criza actuala a invatamantului romanesc preuniversitar
Grupul parlamentar al Partidului România Mare din cadrul Senatului a sesizat Curtea Constituţionalã la data de 27 noiembrie 2001, solicitând sa se constate neconstituţionalitatea votului prin care s-a respins Moţiunea privind criza actuala a învãţãmântului romanesc preuniversitar, dezbatuta în plenul Senatului României la data de 22 noiembrie 2001. Sesizarea a fost trimisa prin Adresa nr. XXXII/93 din 26 noiembrie 2001 a Grupului parlamentar al Partidului România Mare, la care s-a anexat o lista de sustinere cuprinzând semnãturile unui numãr de 36 de senatori ai acestui grup parlamentar. Sesizarea a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 4.069 din 27 noiembrie 2001. În motivarea sesizãrii, formulatã în temeiul art. 144 lit. a) şi al art. 145 din Constituţie, se arata ca votul exprimat în şedinţa Senatului din 22 noiembrie 2001 asupra Motiunii privind criza actuala a învãţãmântului romanesc preuniversitar este contrar prevederilor art. 64 din Constituţie şi ale art. 131 şi art. 152 alin. 1 din Regulamentul Senatului, republicat. Acest vot, exprimat electronic, a condus la un rezultat viciat al scrutinului, întrucât printre participanţii la vot a fost inclus şi un numãr de 10 senatori care "nu se aflau în clãdirea Senatului". În concluzie, autorii sesizãrii solicita sa se constate neconstituţionalitatea votului care a condus la respingerea Motiunii privind criza actuala a învãţãmântului romanesc preuniversitar. În conformitate cu dispoziţiile <>art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sesizarea a fost comunicatã preşedintelui Senatului pentru a putea comunica, pana la data dezbaterii, punctul de vedere al Biroului permanent. În punctul de vedere, transmis de preşedintele Senatului, se apreciazã ca sesizarea "formulatã de Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Senat, referitoare la respingerea motiunii acelui grup, în şedinţa din 22 noiembrie 2001", este neîntemeiatã. Se considera ca "este numai o afirmatie nedovedita ceea ce susţin contestatorii - ca ar fi lipsit din sala de şedinţe cei 10 senatori nominalizaţi", deoarece, dupã exprimarea votului, "unii senatori pãrãsesc sala, din diferite motive". Se precizeazã ca moţiunile se adopta cu "votul majoritãţii senatorilor", iar nu cu votul majoritãţii celor prezenţi, astfel încât "raportul de vot nu este o chestiune de legalitate".
CURTEA, examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere transmis de preşedintele Senatului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, stenograma şedinţei Senatului din 22 noiembrie 2001, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, retine urmãtoarele: Examinând temeiul sesizãrii, Curtea retine ca acesta nu poate fi identificat în prevederile art. 144 lit. a), nici în cele ale art. 144 lit. b) din Constituţie şi nici într-o alta prevedere constituţionalã. Astfel, dispoziţiile art. 144 din Constituţie, care prevãd atribuţiile Curţii Constituţionale, stabilesc la lit. a) competenta Curţii de a se pronunţa "asupra constituţionalitãţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor doua Camere, a Guvernului, a Curţii Supreme de Justiţie, a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei". De asemenea, la lit. b) se prevede ca ea "se pronunţa asupra constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori". Având în vedere ca sesizarea nu se referã la controlul constituţionalitãţii unei legi sau a unui regulament parlamentar, ci la votul exprimat la adoptarea unei moţiuni, sesizarea nu intra în sfera contenciosului constituţional. Ca atare, Curtea Constituţionalã constata ca, pe de o parte, nu este competenta sa examineze constituţionalitatea motiunilor adoptate de Parlament, iar pe de alta parte, nu are competenta de a se pronunţa asupra constituţionalitãţii actelor de aplicare a regulamentelor parlamentare. Curtea retine ca sesizarea examinata nu vizeazã neconstituţionalitatea regulamentului, care este un act juridic cu caracter normativ, ci are în vedere neconstituţionalitatea votului exprimat asupra Motiunii privind criza actuala a învãţãmântului romanesc preuniversitar. Votul prin care s-a respins moţiunea este un act juridic de aplicare a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, potrivit cãrora "Senatul adopta legi, hotãrâri şi moţiuni". Mai mult, potrivit art. 2 alin. (3) şi <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, dispoziţii legale care se întemeiazã pe prevederile art. 144 lit. b) din Constituţie, Curtea Constituţionalã nu are competenta sa exercite controlul de constitutionalitate asupra modului de interpretare sau asupra modului de aplicare a regulamentelor Parlamentului. Senatul este unica autoritate publica ce deţine competenta ca, în virtutea principiului autonomiei regulamentare, prevãzut la art. 61 alin. (1) teza întâi din Constituţie, conform cãruia "Organizarea şi funcţionarea fiecãrei Camere se stabilesc prin regulament propriu", sa interpreteze, el însuşi, conţinutul normativ al regulamentului propriu şi sa decidã asupra modului de aplicare a acestuia, respectându-se de fiecare data, desigur, normele constituţionale aplicabile. Curtea Constituţionalã, în jurisprudenta sa, a statuat în mod constant, în acest sens, precizând ca nerespectarea unor prevederi regulamentare se poate constata pe cai exclusiv parlamentare, cu toate consecinţele ce pot surveni în cazul unor încãlcãri ale dispoziţiilor regulamentare (spre exemplu: Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993; Decizia nr. 17 din 27 ianuarie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 31 ianuarie 2000, şi Decizia nr. 47 din 15 martie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 13 aprilie 2000). De asemenea, prin Decizia nr. 98 din 25 octombrie 1995 privind constituţionalitatea refuzului Biroului permanent al Camerei Deputaţilor de a aproba înfiinţarea unui grup parlamentar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, Curtea a reţinut ca "Pentru rezolvarea contestaţiilor senatorilor, deputaţilor sau ale grupurilor parlamentare în legatura cu mãsurile concrete de aplicare a regulamentelor Parlamentului urmeazã sa se recurgã la folosirea cãilor şi procedurilor exclusiv parlamentare". În consecinta, soluţionarea sesizãrii ce face obiectul prezentei decizii nu este de competenta Curţii Constituţionale.
Având în vedere considerentele expuse în prezenta decizie, dispoziţiile art. 64 şi ale art. 144 lit. b) din Constituţie, precum şi prevederile art. 2 alin. (3), ale art. 13 alin. (1) lit. A.b) şi ale <>art. 21 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Constata ca soluţionarea sesizãrii Grupului parlamentar al Partidului România Mare din Senat privind constituţionalitatea votului exprimat în şedinţa Senatului din 22 noiembrie 2001 asupra respingerii Motiunii privind criza actuala a învãţãmântului romanesc preuniversitar nu este de competenta Curţii Constituţionale. Prezenta decizie se comunica Grupului parlamentar al Partidului România Mare din Senat, precum şi Senatului şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã astãzi, 13 februarie 2002. Dezbaterea a avut loc la data de 13 februarie 2002 şi la ea au participat: Nicolae Popa, preşedinte, Costica Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Şerban Viorel Stanoiu, Lucian Stangu şi Ioan Vida, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef, Claudia Miu
────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
