Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 478 din 12 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 15 iunie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tomis Team" - S.R.L. din comuna Gãlbiori, judeţul Constanţa, în Dosarul nr. 673/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Doru Postelnicu, cu împuternicire avocaţialã depusã în şedinţa publicã, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicitã admiterea acesteia, astfel cum a fost formulatã. În acest sens, aratã cã prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat, deoarece se permite unei instanţe judecãtoreşti sã anuleze un act administrativ intrat în circuitul civil. De asemenea, susţine cã textul de lege criticat contravine şi prevederilor art. 44 şi 45 din Constituţie, încãlcând principiul securitãţii raporturilor juridice civile şi libertatea economicã.
Preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât specificul dreptului administrativ este preeminenţa intereselor publice asupra celor private.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 673/118/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Tomis Team" - S.R.L. din comuna Gãlbiori, judeţul Constanţa într-o cauzã în contencios administrativ având ca obiect suspendarea executãrii unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituţionale, în mãsura în care permit unei instanţe judecãtoreşti sã interfereze în mod nejustificat cu atribuţiile ce revin puterii executive (administrative), prin posibilitatea recunoscutã acesteia de a anula un act administrativ care se bucurã de o prezumţie de legalitate şi care a intrat în circuitul civil; intrarea unui act administrativ în circuitul civil reprezintã un fine de neprimire al acţiunii în contencios administrativ, de anulare a unui asemenea act. Astfel susţine cã, "în mãsura în care prin dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 se recunoaşte posibilitatea autoritãţii emitente de a obţine anularea unui act administrativ individual dupã ce acesta a intrat în circuitul civil, se prejudiciazã în mod grav dreptul constituţional de proprietate privatã al subiectelor de drept şi dreptul acestora de a-şi exercita activitatea unicã la care este autorizat potrivit legii, astfel cum sunt acestea prevãzute de art. 44 şi 45 din Constituţia României".
Mai aratã cã, în cauzele Brumãrescu împotriva României şi Androne împotriva României, precum şi în Cauza Societatea Comercialã Maşinexportimport Industrial Group S.A. împotriva României, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a arãtat cã principiul securitãţii raporturilor juridice este "unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului". Prin urmare, considerã cã reglementarea criticatã este vãdit neconstituţionalã, atâta timp cât nu prevede o limitã temporalã în care se poate exercita o acţiune în contencios administrativ, situaţie în care vãtãmarea raporturilor civile statornicite prin actul administrativ este şi mai accentuatã.
Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã, sub aspectul temeiniciei, criticile de neconstituţionalitate nu se verificã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, care au urmãtorul conţinut:
Art.1. - "Subiectele de sesizare a instanţei"
"(6) Autoritatea publicã emitentã a unui act administrativ unilateral nelegal poate sã solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţã, dacã a fost sesizatã prin cererea de chemare în judecatã, şi asupra validitãţii actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusã în termen de un an de la data emiterii actului".
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã dispoziţia legalã criticatã contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privatã şi art. 45 referitor la libertatea economicã. Totodatã, apreciazã cã dispoziţiile a cãror neconstituţionalitate le invocã încalcã principiul securitãţii raporturilor juridice consacrat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Textul de lege criticat prevede subiectele de sesizare a instanţei de contencios administrativ, precizând cã, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, autoritatea publicã emitentã a unui act administrativ unilateral nelegal poate sã solicite instanţei judecãtoreşti anularea acestuia. Cu privire la acelaşi text de lege, dar cu o altã redactare, similarã însã, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 638 din 3 octombrie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, reţinând în esenţã cã "posibilitatea autoritãţii publice emitente a unui act administrativ nelegal sã solicite instanţei constatarea nulitãţii acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, este o expresie a textului art. 1 alin. (5) din Constituţie. Curtea a mai constatat cã un act administrativ emis cu nerespectarea legii este nul, iar în lipsa art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, s-ar putea ajunge la menţinerea în sistemul normativ a unor acte nelegale, care, în lipsa unei persoane interesate în mod direct şi personal sau vãtãmate, nu ar putea fi atacate în justiţie, rãmânând definitive şi putând pe aceastã cale sã pericliteze anumite interese de ordin public".
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc, în esenţã, parţial aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În plus, Curtea constatã cã susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate în sensul cã aceste prevederi încalcã principiul separaţiei puterilor în stat, prevãzut la art. 1 alin. (4) din Constituţie, prin faptul cã se dã posibilitatea instanţelor judecãtoreşti de a anula un act administrativ intrat deja în circuitul civil, este neîntemeiatã, deoarece, pe de-o parte, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentalã, justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti, iar, pe de altã parte, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat presupune exercitarea atribuţiilor specifice de cãtre fiecare putere în parte, în mod independent. Or, dispoziţiile de lege criticate dau expresie acestui principiu constituţional, prevãzând cã, în cazul în care actul administrativ unilateral nu mai poate fi revocat de autoritatea publicã emitentã întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, anularea acestuia se poate dispune numai de instanţele judecãtoreşti.
În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea principiului stabilitãţii raporturilor juridice prin posibilitatea instanţei judecãtoreşti de a anula actul administrativ care a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, Curtea reţine cã principiul stabilitãţii raporturilor juridice, deşi nu este în mod expres consacrat de Constituţie, se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3), potrivit cãrora România este stat de drept, democratic şi social, cât şi din preambulul Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa. Acest principiu al stabilitãţii raporturilor juridice nu poate implica însã promovarea unui drept prin intermediul unei ilegalitãţi. Obţinerea sau apãrarea unui drept ori protejarea unui interes, chiar legitim, nu se poate fonda pe un act a cãrui legalitate este îndoielnicã şi care nu ar putea fi doveditã altfel decât prin soluţionarea cauzei de cãtre instanţa judecãtoreascã, chiar şi atunci când actul administrativ a intrat deja în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Posibilitatea recunoscutã instanţelor judecãtoreşti de a anula actul administrativ, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, se justificã prin necesitatea exercitãrii unui control de legalitate, care reprezintã însuşi fundamentul statului de drept, neputând fi acceptatã teza potrivit cãreia actul administrativ ar trebui sã-şi producã efectele în continuare, chiar dacã este nelegal, din moment ce a intrat în circuitul civil.
În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate referitoare la art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privatã şi art. 45 referitor la libertatea economicã din Constituţie, Curtea constatã cã acestea nu pot fi primite, deoarece dispoziţia cuprinsã de textul de lege criticat, text ce reglementeazã subiectele de sesizare a instanţei de contencios administrativ nu are legãturã cu protecţia dreptului de proprietate privatã şi nici cu accesul liber al oricãrei persoane la o activitate economicã, liberã iniţiativã şi la exercitarea acestora în condiţiile legii. Este adevãrat cã anularea unui act administrativ poate produce grave consecinţe asupra dreptului de proprietate privatã, însã Curtea constatã cã normele constituţionale invocate protejeazã exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului de proprietate privatã, adicã în limitele şi cu respectarea condiţiilor legale, iar nu a unui drept de proprietate constituit pe baza unui act administrativ nelegal.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tomis Team" - S.R.L. din comuna Gãlbiori, judeţul Constanţa, în Dosarul nr. 673/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 aprilie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
