Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 477 din 20 aprilie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 si art. 35 alin. 2 teza finala din Codul familiei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 477 din 20 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 si art. 35 alin. 2 teza finala din Codul familiei

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 20 mai 2010

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 şi art. 35 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Ioan Ştefan Octavian Crişan şi Rozalia Crişan în Dosarul nr. 1.068/187/2008 al Judecãtoriei Beiuş.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.068/187/2008, Judecãtoria Beiuş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 şi art. 35 din Codul familiei.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Ioan Ştefan Octavian Crişan şi Rozalia Crişan într-o cauzã civilã ce are ca obiect o acţiune în constatare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prin instituirea prezumţiei comunitãţii de bunuri, pe de o parte, şi a indisponibilitãţii, pe de altã parte, sunt încãlcate grav garanţiile conferite proprietãţii private, cu atât mai mult cu cât egalitatea soţilor la care face trimitere art. 48 alin. (1) din Constituţie nu vizeazã raporturile patrimoniale, ci relaţiile sociale de egalitate a bãrbatului cu femeia.
Judecãtoria Beiuş considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã textele de lege criticate nu încalcã dreptul de proprietate al niciunui soţ.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, prevederile de lege criticate nefiind de naturã sã încalce dispoziţiile constituţionale invocate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Invocã, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheierea de sesizare, instanţa de judecatã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 şi art. 35 din Codul familiei. În realitate, astfel cum rezultã din notele scrise depuse la dosar, autorii excepţiei criticã doar prevederile art. 30 şi art. 35 alin. 2 teza finalã din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având urmãtorul conţinut:
- Art. 30: "Bunurile dobândite în timpul cãsãtoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor.
Orice convenţie contrarã este nulã.
Calitatea de bun comun nu trebuie sã fie doveditã.";
- Art. 35 alin. 2 teza finalã: "Cu toate acestea, niciunul dintre soţi nu poate înstrãina şi nici nu poate greva un teren sau o construcţie ce face parte din bunurile comune, dacã nu are consimţãmântul expres al celuilalt soţ."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privatã.
I. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin <>Decizia nr. 184 din 26 februarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 1 aprilie 2008, aceasta a reţinut cã legiuitorul român a instituit, prin dispoziţiile art. 30 din Codul familiei, regimul comunitãţii de bunuri a soţilor, ca o consecinţã fireascã a relaţiilor personale izvorâte din cãsãtorie şi ca o mãsurã legalã de ocrotire a intereselor patrimoniale comune ale soţilor. Totodatã, potrivit dispoziţiilor alin. 3 al art. 30 din Codul familiei, se instituie prezumţia relativã de comunitate a bunurilor soţilor, prezumţie ce poate fi rãsturnatã de cãtre partea care pretinde cã este bun propriu. De asemenea, Curtea a constatat cã bunurile comune pot fi împãrţite atât în timpul cãsãtoriei, la cererea oricãruia dintre soţi, prin hotãrâre judecãtoreascã, cât şi la desfacerea cãsãtoriei prin divorţ, cazuri în care instanţa de judecatã va stabili întinderea drepturilor fiecãruia dintre soţi privind bunurile comune, ţinând seama de contribuţia fiecãrui soţ prin munca sa ori prin mijloacele sale la dobândirea şi conservarea bunurilor comune.
Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încãlcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, Curtea a apreciat cã dreptul de proprietate este garantat, iar conţinutul şi limitele acestui drept sunt stabilite de legiuitor.
Având în vedere toate aceste argumente, Curtea a constatat cã dispoziţiile criticate din Codul familiei nu contravin prevederilor referitoare la proprietatea privatã din Constituţie.
II. Cu privire la prevederile art. 35 alin. 2 teza finalã din Codul familiei, Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 1.215 din 11 noiembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, reţinând cã alin. 2 teza întâi a art. 35 din Codul familiei reglementeazã prezumţia de mandat tacit între soţi, iar teza a doua a acestui alineat stabileşte limitele acestuia în cazul actelor de dispoziţie cu privire la bunuri imobile.
Curtea a observat cã instituirea prezumţiei reglementate în teza întâi a textului de lege criticat are drept scop efectuarea cu mai multã uşurinţã a operaţiunilor juridice de cãtre soţi în raporturile cu terţii de bunã-credinţã. Totuşi, art. 35 alin. 2, în teza a doua, prevede expres o limitare a prezumţiei de mandat tacit în privinţa terenurilor sau a construcţiilor care, dacã fac parte din categoria bunurilor comune, nu vor putea fi înstrãinate sau grevate de niciunul dintre soţi fãrã consimţãmântul celuilalt.
Curtea a reţinut cã raţiunea instituirii unei asemenea limitãri legale se justificã prin importanţa actelor juridice având un asemenea obiect, ce pot produce efecte însemnate privind comunitatea bunurilor. De aceea, valabilitatea unor astfel de acte juridice este condiţionatã de existenţa consimţãmântului expres al ambilor soţi.
Având în vedere toate acestea, Curtea a constatat cã prevederile criticate dau expresie competenţei constituţionale a legiuitorului de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate şi nu sunt de naturã sã contravinã dispoziţiilor referitoare la proprietatea privatã din Constituţie. Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant faptul cã legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic legal pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, instituind limitãri rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat.
Totodatã, Curtea a reţinut cã reglementarea unor limitãri ale mandatului tacit între soţi este în acord cu principiul egalitãţii între soţi, reglementat în alin. 1 al textului de lege criticat, potrivit cãruia "soţii administreazã şi folosesc împreunã bunurile comune şi dispun tot astfel de ele".
Soluţia şi considerentele pronunţate în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, neexistând temeiuri care sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 şi art. 35 alin. 2 teza finalã din Codul familiei, excepţie ridicatã de Ioan Ştefan Octavian Crişan şi Rozalia Crişan în Dosarul nr. 1.068/187/2008 al Judecãtoriei Beiuş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 aprilie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Toma
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016