Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 476 din 9 decembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 si 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 125 din 11 februarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , excepţie ridicatã de Petre Alecu şi Stan Nedelcu în Dosarul nr. 1.546/2003 al Tribunalului Cãlãraşi.
La apelul nominal rãspunde personal unul dintre autorii excepţiei, Stan Nedelcu, precum şi partea Gheorghe Stoian. Rãspund, de asemenea, la apel pãrţile Casa Naţionalã de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale şi Casa Judeţeanã de Pensii Cãlãraşi, prin consilieri juridici, lipsind autorul excepţiei Petre Alecu, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei, prezent, solicitã admiterea excepţiei ridicate, arãtând cã pensia nu reprezintã un ajutor social, ci este rezultatul unei cotizaţii în acest scop, pe parcursul vieţii active. Faptul cã pensionari cu aceeaşi vechime în muncã, prestatã în aceleaşi condiţii şi având aceeaşi calificare, beneficiazã de pensii diferite, în funcţie de reglementarea în vigoare la data ieşirii la pensie, echivaleazã, în opinia sa, cu o discriminare între pensionari şi contrazice ideea de dreptate socialã.
Partea Gheorghe Stoian solicitã, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã se impune ca toţi pensionarii sã beneficieze de prevederile aceleiaşi legi, în condiţii de echitate.
Reprezentantul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale solicitã sã se constate cã aceastã autoritate nu are calitate procesualã în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Cãlãraşi. Cu referire la excepţia de neconstituţionalitate, invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, care a constatat, în repetate rânduri, conformitatea <>Legii nr. 19/2000 cu prevederile Constituţiei. Pe de altã parte, aratã cã existã iniţiativa de a se începe un proces de egalizare a pensiilor, astfel încât sã disparã necorelãrile dintre diferitele acte normative ce au reglementat sistemul de pensii şi cuantumul acestora.
Reprezentantul Casei Judeţene de Pensii Cãlãraşi solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele arãtate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã nu se face nici un fel de discriminare între pensionari, deoarece existã diferite categorii de pensionari, iar pensiile diferã în funcţie de factori obiectivi. Apreciazã, de asemenea, cã art. 22 din Constituţie, referitor la dreptul la viaţã şi integritate fizicã şi psihicã, nu este incident în cauzã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 iunie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.546/2003, Tribunalul Cãlãraşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , excepţie ridicatã de Petre Alecu şi Stan Nedelcu într-o cauzã având ca obiect un litigiu de asigurãri sociale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin cã dispoziţiile <>art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000 , modificate şi completate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , încalcã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, împãrţind pensionarii în trei categorii, în raport cu data la care s-au înscris la pensie, au creat o discriminare în rândul acestora, acordând pensii în cuantum diferenţiat în mod substanţial pentru activitãţi şi salarii identice. Considerã cã sunt încãlcate şi prevederile art. 22 alin. (1) din Constituţie, deoarece unii pensionari sunt umiliţi prin faptul cã pensia lor nu reprezintã valoarea contribuţiei aduse la dezvoltarea societãţii româneşti şi sunt supuşi la torturã psihicã şi la un tratament degradant. Mai aratã cã statul român nu gestioneazã eficient fondul de pensii, nu asigurã creşterea pensiilor în raport cu rata inflaţiei şi nu asigurã un trai decent tuturor cetãţenilor, contrar prevederilor art. 43 alin. (1) din Constituţie.
Tribunalul Cãlãraşi apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã. Aratã, în acest sens, cã dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere dreptului la pensie, consacrat prin art. 43 alin. (2) din Constituţie, întrucât condiţiile acordãrii acestui drept se stabilesc prin lege şi în raport cu resursele financiare existente. La recalcularea şi recorelarea pensiilor se are în vedere punctajul mediu anual a cãrui determinare se face în aceleaşi condiţii pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 , nefiind încãlcat principiul egalitãţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia ridicatã este nefondatã, deoarece prin textele de lege criticate legiuitorul a urmãrit realizarea obligaţiei statului de a lua mãsuri de protecţie socialã, de naturã sã asigure un nivel de trai decent, prevãzute de art. 43 alin. (1) din Constituţie, în funcţie de situaţia economico-financiarã a ţãrii şi de fondurile de asigurãri sociale de stat disponibile. Aceste dispoziţii legale sunt în concordanţã şi cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât mãsurile suplimentare de recorelare a pensiilor au drept scop sã asigure, în etape, în limita posibilitãţilor financiare ale statului, ca toţi pensionarii sã beneficieze de pensii care sã reflecte întreaga activitate salarialã depusã. Considerã cã prevederile art. 22 alin. (1) din Constituţie nu sunt incidente în cauzã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate prin excepţie sunt constituţionale. Persoanele care se pensioneazã în perioade de timp diferite, când sunt în vigoare diferite reglementãri legale, se aflã în mod obiectiv în situaţii diferite, iar tratamentul juridic diferenţiat nu înseamnã încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi. De altfel, aceleaşi dispoziţii legale prevãd, într-o primã etapã, stabilirea punctajului mediu anual şi în privinţa pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare, iar apoi recorelarea treptatã a acestora pentru a se ajunge la punctajul mediu stabilit pentru persoanele care se pensioneazã dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 , fãrã a se putea diminua pensia anterior stabilitã. Apreciazã cã nu este întemeiatã critica referitoare la încãlcarea prevederilor art. 22 alin. (1) şi ale art. 43 alin. (1) din Constituţie, deoarece legiuitorul urmãreşte realizarea, în cadrul disponibilitãţilor financiare existente, a obligaţiilor statului în domeniul mãsurilor de protecţie socialã, prevãzând şi etapele recorelãrii pensiilor anterior stabilite.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, dispoziţii care au urmãtoarea redactare:
- Art. 168: "(1) Guvernul va lua mãsuri de recorelare a tuturor categoriilor de pensii, având în vedere schimbãrile produse în baza de calcul a acestora începând cu anul 1991, ca urmare a trecerii la salarii individuale brute, a luãrii în considerare a sporurilor cu caracter permanent, precum şi a majorãrii salariilor în sectorul bugetar sau negocierii acestora la societãţi comerciale şi regii autonome.
(2) Metodologia de recorelare a pensiilor în condiţiile prevãzute la alin. (1) va fi stabilitã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Dupã intrarea în vigoare a prezentei legi, pe baza analizei rezultatelor recorelãrii aplicate conform alin. (1) şi (2) Guvernul poate adopta mãsuri suplimentare de recorelare a pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare.
(4) Programul şi metodologia de recorelare a pensiilor potrivit prevederilor alin. (3) se stabilesc prin hotãrâri ale Guvernului.";
- Art. 180: "(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurãri sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurãri sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, precum şi ajutoarele sociale stabilite potrivit legislaţiei de pensii devin pensii în înţelesul prezentei legi.
(2) CNPAS va lua mãsurile necesare astfel încât la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sã determine punctajul mediu anual al fiecãrui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare, pe categoriile de pensii prevãzute la art. 40, din care s-a dedus contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, datorate conform legii, la valoarea unui punct de pensie, stabilitã în condiţiile art. 80.
(3) Pensionarilor de asigurãri sociale de stat ale cãror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998 - 31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona în condiţiile prezentei legi, pe lângã punctajul mediu anual determinat conform prevederilor alin. (2), li se atribuie şi acest punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operaţiunile de indexare şi recorelare.
(4) Punctajul mediu estimat, prevãzut la alin. (3), se calculeazã de CNPAS.
(5) Punctajul mediu anual şi punctajul mediu estimat se pot corecta corespunzãtor recorelãrii prevãzute la art. 168 alin. (3)-(5).
(6) Cuantumul pensiilor se stabileşte în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, dupã caz, stabilit conform alin. (2), (3) şi (5).
(7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se pãstreazã în platã cuantumul avantajos."
Potrivit susţinerilor autorilor excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 22 alin. (1) şi ale art. 43 alin. (1), devenit art. 47 alin. (1) în urma revizuirii şi a republicãrii Constituţiei României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţii care au urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 22 alin. (1): "Dreptul la viaţã, precum şi dreptul la integritate fizicã şi psihicã ale persoanei sunt garantate.";
- Art. 47 alin. (1): "Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de naturã sã asigure cetãţenilor un nivel de trai decent."
Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
În cadrul realizãrii politicii în domeniul asigurãrilor sociale de stat, legiuitorul are deplina autoritate sã stabileascã periodic noi modalitãţi şi condiţii de acordare şi de calculare a pensiilor, cum a procedat şi prin adoptarea <>Legii nr. 19/2000 . Noile reglementãri pot sã fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, dupã cum permite sau impune, dupã caz, situaţia economico-financiarã a ţãrii şi fondurile de asigurãri sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispoziţiile legale noi se aplicã numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie dupã intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite.
Devreme ce drepturile de pensii anterior stabilite nu sunt atinse, nu sunt diminuate, iar pensiile stabilite reflectã, în cuantum, posibilitãţile limitate în raport cu resursele existente într-o perioadã datã, nu se poate susţine cã noile reglementãri tranzitorii ar leza dreptul la viaţã, precum şi dreptul la integritate fizicã sau psihicã ori cã ar institui un tratament inuman sau degradant.
Legiuitorul, prin dispoziţiile tranzitorii ale <>Legii nr. 19/2000 şi prin modificarea şi completarea acestora, a urmãrit realizarea, în cadrul limitelor actualmente posibile, a obligaţiilor statului în domeniul mãsurilor de protecţie socialã. Pe linia acestor preocupãri, dispoziţiile legale respective prevãd, pentru o primã etapã, stabilirea punctajului anual şi în privinţa pensiilor anterior stabilite, precum şi recorelarea acestora pentru a ajunge la nivelul punctajului mediu, stabilit pentru persoanele care se pensioneazã dupã intrarea în vigoare a legii. Sunt exceptaţi pensionarii ale cãror drepturi anterior stabilite sunt mai mari decât punctajul mediu stabilit conform noilor reglementãri. Aceste reglementãri se aplicã în mod egal pentru toate persoanele care se aflã în situaţii identice.
Legea reglementeazã, la modul general, şi etapele urmãtoare ale recorelãrii, abilitând Guvernul ca, în limita posibilitãţilor ulterioare, sã elaboreze un program de recorelare etapizat, ca la finalizarea acestora toţi pensionarii sã beneficieze de drepturi egale pentru aceeaşi activitate, perioadã şi cotizare, indiferent de data înscrierii la pensie.
Curtea Constituţionalã a mai fost sesizatã cu excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 168 din Legea nr. 19/2000 , excepţii pe care le-a respins ca fiind neîntemeiate, constatând cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã nici o prevedere constituţionalã, prin Deciziile nr. 103 din 26 martie 2002 şi nr. 225 din 10 septembrie 2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, respectiv nr. 751 din 15 octombrie 2002.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , excepţie ridicatã de Petre Alecu şi Stan Nedelcu în Dosarul nr. 1.546/2003 al Tribunalului Cãlãraşi.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 decembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
Întrucât domnişoara Mãdãlina Ştefania Diaconu se aflã în concediu fãrã platã, în locul ei semneazã, în temeiul art. 261 alin. (2) din Codul de procedurã civilã,
Prim-magistrat asistent,
Claudia Miu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
