Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 475 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 6 mai 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Marian Oprişan în Dosarul nr. 1.302/117/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.302/117/2008, Tribunalul Cluj - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Marian Oprişan.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã prevederile criticate conţin o dublã restrângere a accesului la calea de atac a recursului în cazurile în care se solicitã restituirea dosarului la procuror în vederea refacerii urmãririi penale. Inculpatul se aflã astfel într-o poziţie de inegalitate în raport cu Ministerul Public în legãturã cu accesul la cãile de atac prevãzute de lege. În opinia autorului excepţiei, "apare inechitabilã şi restrângerea titularilor recursului menţionat de art. 332 alin. 4 la procuror şi la orice altã persoanã ale cãrei interese au fost vãtãmate prin hotãrârea judecãtoreascã fiind excluse pãrţile, inclusiv inculpatul, care pentru admisibilitatea unei asemenea cãi de atac ar trebui sã justifice o vãtãmare procesualã, condiţie care nu se cere în cazul recursului declarat de procuror".
Tribunalul Cluj - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat nu încalcã normele constituţionale şi din actele internaţionale invocate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate nu încalcã prevederile Legii fundamentale, precum şi din actele internaţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã: "Împotriva hotãrârii de desesizare se poate face recurs de cãtre procuror şi de orice persoanã ale cãrei interese au fost vãtãmate prin hotãrâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsã."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 11 şi art. 20 privind Dreptul internaţional şi dreptul intern, respectiv Tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi ale art. 129 referitoare la folosirea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti. De asemenea, autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate încalcã şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum şi pe cele ale art. 2 din Protocolul adiţional nr. 7 la Convenţie, privind dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã, respectiv art. 14 alin. 1 şi 5 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, privind dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul oricãrei persoane declaratã vinovatã de o infracţiune de a obţine examinarea de cãtre o jurisdicţie superioarã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalitãţii textului de lege criticat în prezenta cauzã, în raport de dispoziţiile constituţionale care consacrã egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil şi folosirea cãilor de atac. În acest sens sunt, de exemplu, <>Decizia nr. 591 din 8 noiembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 28 noiembrie 2005, şi <>Decizia nr. 285 din 11 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, a cãror soluţie de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi considerentele de principiu pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie.
În prezenta cauzã, autorul excepţiei mai invocã încãlcarea art. 2 din Protocolul adiţional nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi a art. 14 alin. 5 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, care consacrã dreptul oricãrei persoane declaratã vinovatã de o infracţiune de a obţine examinarea de cãtre o jurisdicţie superioarã. Cu privire la aceste dispoziţii, Curtea constatã cã nu sunt incidente în cauzã, întrucât art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã nu tranşeazã asupra unei acuzaţii în materie penalã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Marian Oprişan în Dosarul nr. 1.302/117/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
