Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 474 din 22 septembrie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedura civila si ale   art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 474 din 22 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedura civila si ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 990 din 8 noiembrie 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Rusu - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 şi art. 494 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, excepţie ridicatã de Ionel Bancu şi Elena Mihai în Dosarul nr. 40/2005 al Tribunalului Cãlãraşi.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã se impune menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, respectiv a considerentelor care au stat la baza <>Deciziei nr. 246 din 10 mai 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2005.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 40/2005, Tribunalul Cãlãraşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 şi art. 494 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 56 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, excepţie ridicatã de Ionel Bancu şi Elena Mihai într-o cauzã având ca obiect recursul împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsã o contestaţie la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi, art. 53 alin. (1), art. 124 alin. (1), art. 126 alin. (1) şi ale art. 136 alin. (5) din Constituţie. În acest sens aratã cã reglementarea unei posibilitãţi de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul debitorului în patrimoniul creditorului, fãrã a exista un caz dintre cele prevãzute de art. 53 alin. (1) din Constituţie, constituie o "anulare a dreptului de proprietate privatã" al debitorului.
Pe de altã parte, considerã cã textele de lege criticate sunt reglementate prin legi ordinare, contravenind astfel prevederilor art. 136 alin. (5) din Constituţie.
Dispoziţiile <>art. 56 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 şi ale art. 376 din Codul de procedurã civilã, prin care se acordã bãncilor posibilitatea de a executa silit, chiar în mod arbitrar, obligaţiile de restituire a unor sume de bani înscrise în contractele de credit şi garanţie, fãrã ca aceste obligaţii de platã sã fie stabilite printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã, aduc atingere prevederilor art. 124 alin. (1) şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie.
Tribunalul Cãlãraşi apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, textele de lege criticate privesc executarea silitã, instituţie proceduralã al cãrei scop final este realizarea definitivã şi practicã a drepturilor care au fost recunoscute printr-o hotãrâre judecãtoreascã sau printr-un alt titlu executoriu prevãzut de lege.
De vreme ce dispoziţiile legale criticate sancţioneazã comportamentul ilicit al debitorului, nu se poate susţine cã acestea aduc atingere dreptului sãu de proprietate privatã, care trebuie exercitat în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor celorlalte persoane.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (1) consacrã regula de principiu conform cãreia drepturile şi obligaţiile persoanelor sunt cele prevãzute de lege, iar cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua, regula potrivit cãreia conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt, de asemenea, stabilite prin lege.
Art. 372 din Codul de procedurã civilã prevede cã executarea silitã poate fi efectuatã în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 376 din Codul de procedurã civilã, precum şi cele ale <>art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, prin care se conferã calitatea de titlu executoriu anumitor acte învestite cu formulã executorie, inclusiv contractului de credit.
Astfel, toţi cei îndreptãţiţi la realizarea unor drepturi şi interese legitime, în baza unui titlu executoriu, beneficiazã de aplicarea prevederilor art. 488 şi ale art. 494 din Codul de procedurã civilã, referitoare la posibilitatea urmãririi bunurilor imobile ale debitorului.
Aşadar, în cadrul realizãrii unui drept al creditorului nu este vorba de încãlcarea în mod arbitrar a dreptului de proprietate al debitorului, ci de calea legalã de urmat în vederea asigurãrii executãrii obligaţiei corelative acestui drept, stabilitã potrivit legii, în acord cu dispoziţiile constituţionale menţionate anterior.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale, fiind adoptate în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentalã, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, îl constituie dispoziţiile art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 şi art. 494 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 56 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
● Art. 1718 din Codul civil: "Oricine este obligat personal este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare.";
● Art. 376, art. 488 şi art. 494 din Codul de procedurã civilã:
- Art. 376: "Se învestesc cu formula executorie hotãrârile care au rãmas definitive ori au devenit irevocabile, înscrisurile autentificate, precum şi orice alte hotãrâri sau înscrisuri, pentru ca acestea sã devinã executorii, în cazurile anume prevãzute de lege.
Actele autentificate de o reprezentanţã diplomaticã sau consularã a României se vor putea învesti cu formula executorie de judecãtoria domiciliului uneia dintre pãrţile pãrtaşe la actul autentic.
Dacã nici una din pãrţi nu are domiciliul cunoscut în ţarã, învestirea cu formulã executorie se face de judecãtoria sectorului III din Capitala României.";
- Art. 488: "Sunt supuse urmãririi silite imobiliare bunurile imobile.
Pot forma obiectul urmãririi silite imobiliare şi dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil, precum şi dreptul de superficie.
Dreptul de servitute poate fi urmãrit silit numai o datã cu fondul dominant cãruia îi profitã.";
- Art. 494: "Imobilele urmãrite silit se valorificã prin vânzare la licitaţie publicã, vânzare directã şi prin alte modalitãţi admise de lege. Dispoziţiile art. 431 sunt aplicabile."
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 56 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, la data sesizãrii Curţii Constituţionale acest act normativ era republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, iar ca urmare a renumerotãrii textelor, art. 56 alin. 2 a devenit art. 79 alin. 2, având acelaşi conţinut. Ca atare, Curtea urmeazã a se pronunţa asupra acestor din urmã dispoziţii legale, potrivit cãrora "Contractele de credit bancar, precum şi garanţiile reale şi personale, constituite în scopul garantãrii creditului bancar, constituie titluri executorii".
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 41 [devenit art. 44], art. 49 [devenit art. 53], art. 123 [devenit art. 124], art. 125 [devenit art. 126] şi ale art. 135 alin. (6) [devenit art. 136 alin. (5)].
Se observã din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate cã autorii acesteia raporteazã textele de lege criticate doar la dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza întâi, art. 53 alin. (1), art. 124 alin. (1), art. 126 alin. (1) şi ale art. 136 alin. (5) din Constituţie, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 44 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]";
- Art. 53 alin. (1): "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.";
- Art. 124 alin. (1): "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii.";
- Art. 126 alin. (1): "Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege.";
- Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privatã este inviolabilã, în condiţiile legii organice."
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã constatã cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 şi art. 494 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, raportate la aceleaşi texte din Constituţie, s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 246 din 10 mai 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2005, respingând excepţia de neconstituţionalitate.
Pentru a pronunţa aceastã soluţie, Curtea a reţinut urmãtoarele:
"În argumentarea criticii de neconstituţionalitate potrivit cãreia textele deduse controlului reglementeazã posibilitãţi de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice în acela al alteia, iar prin aceasta «se anuleazã pur şi simplu dreptul de proprietate privatã, ocrotit de Constituţie», autorii excepţiei utilizeazã o premisã greşitã, rezultat al absolutizãrii exerciţiului dreptului de proprietate.
În acest sens, se face abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Curtea reţine cã finalitatea acestor prevederi constituţionale constã în asigurarea realizãrii dreptului de proprietate, ca drept subiectiv fundamental, într-o dimensiune rezonabilã, de naturã sã asigure respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor subiecte de drept cãrora statul este ţinut, în egalã mãsurã, sã le acorde ocrotire.
În condiţiile în care participarea la circuitul civil, componentã esenţialã a vieţii sociale, cu corolarul sãu - dobândirea de drepturi şi asumarea de obligaţii -, constituie însãşi raţiunea de a fi a oricãrui subiect de drept, Curtea apreciazã cã ar fi fost un nonsens ca din acest circuit sã fie exclus dreptul de proprietate, în maniera preconizatã de autorul excepţiei. A accepta un atare punct de vedere ar însemna a institui o clauzã de nerãspundere pentru titularul obligaţiei asumate (debitor), pus astfel la adãpost împotriva valorificãrii silite a creanţei de cãtre creditorul sãu. Realizarea dreptului acestuia din urmã ar deveni dependentã exclusiv de bunul plac al debitorului, ceea ce ar afecta esenţial securitatea circuitului civil. Aşa fiind, Curtea constatã cã, examinate în contextul acestor consideraţii principiale, reglementãrile legale deduse controlului îşi relevã utilitatea şi perenitatea, ele constituindu-se în limitãri necesare ale dreptului de proprietate, impuse de raţiuni sociale majore şi instituite de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale."
De altfel, Curtea constatã cã o parte din dispoziţiile legale criticate prin excepţia de neconstituţionalitate invocatã, şi anume art. 376 şi 488 din Codul de procedurã civilã, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate.
Astfel, prin <>Decizia nr. 45 din 27 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 martie 2005, Curtea Constituţionalã a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, iar în ceea ce priveşte art. 488 din acelaşi act normativ, Curtea s-a mai pronunţat prin decizii precum <>Decizia nr. 217 din 3 iulie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 4 septembrie 2001, şi <>Decizia nr. 333 din 16 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 12 octombrie 2004, statuând cã aceste dispoziţii de lege sunt constituţionale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 şi art. 494 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, excepţie ridicatã de Ionel Bancu şi Elena Mihai în Dosarul nr. 40/2005 al Tribunalului Cãlãraşi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 septembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu

---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016