Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 din Codul penal, excepţie ridicatã de Margareta Nagy în Dosarul nr. 4.750/2003 al Judecãtoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 martie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 4.750/2003, Judecãtoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 din Codul penal, excepţie ridicatã de Margareta Nagy în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine cã textul de lege criticat încalcã prevederile constituţionale ale art. 30 alin. (1) referitoare la inviolabilitatea libertãţii de exprimare şi ale art. 20 alin. (1) privind concordanţa prevederilor din Legea fundamentalã cu cele din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi pactele şi celelalte tratate la care România este parte, coroborate cu cele ale art. 11 paragraful 1, art. 12 şi art. 19 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi ale art. 10 paragraful 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Judecãtoria Târgu Mureş apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere normelor constituţionale şi din actele internaţionale invocate de autoarea excepţiei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 205 din Codul penal, având urmãtorul cuprins: "Atingerea adusã onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocurã, se pedepseşte cu amendã.
Aceeaşi pedeapsã se aplicã şi în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boalã sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.
Acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate.
Împãcarea pãrţilor înlãturã rãspunderea penalã."
Autoarea excepţiei susţine cã acest text de lege încalcã prevederile constituţionale ale art. 30 alin. (1) referitoare la inviolabilitatea libertãţii de exprimare şi ale art. 20 alin. (1) privind concordanţa prevederilor din Legea fundamentalã cu cele din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi pactele şi celelalte tratate la care România este parte, coroborate cu dispoziţiile cuprinse în art. 11 paragraful 1 (prezumţia de nevinovãţie), art. 12 (dreptul la protecţia legii împotriva imixtiunilor arbitrare în viaţa particularã, familie, domiciliu sau corespondenţã, precum şi împotriva atingerilor aduse onoarei şi reputaţiei) şi art. 19 (dreptul la libertatea de opinie şi exprimare) din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, precum şi cu cele cuprinse în art. 10 paragraful 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la libertatea de exprimare.
Examinând excepţia astfel cum a fost ridicatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 205 din Codul penal în raport de aceleaşi prevederi constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauzã. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 346 din 28 iunie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 4 august 2005, Curtea Constituţionalã, respingând ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale, a reţinut cã art. 205 din Codul penal, care incrimineazã şi sancţioneazã fapta de insultã ca infracţiune contra demnitãţii persoanei, valoare supremã, garantatã în statul de drept şi consacratã în art. 1 alin. (3) din Constituţie, nu încalcã libertatea de exprimare, astfel cum este aceasta consfinţitã de prevederile art. 30 alin. (1) din Legea fundamentalã, de cele ale art. 10 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 19 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului. Aceasta, întrucât libertatea de exprimare impune respectarea cerinţei înscrise la art. 30 alin. (6) din Legea fundamentalã, şi anume aceea de a nu prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particularã a persoanei şi dreptul la propria imagine. Incriminarea infracţiunilor de insultã dã expresie, prin urmare, restrângerii dreptului la exprimare, prevãzutã de art. 30 alin. (6) din Constituţie, în scopul apãrãrii unor valori care sunt de esenţa unei societãţi democratice, în concordanţã şi cu art. 10 paragraful 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care reglementeazã posibilitatea limitãrii libertãţii de exprimare dupã cum urmeazã: "Exercitarea acestor libertãţi ce comportã îndatoriri şi responsabilitãţi poate fi supusã unor formalitãţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevãzute de lege, care constituie mãsuri necesare, într-o societate democraticã, pentru [... ] protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora [...]."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru aceleaşi motive, nu poate fi reţinutã nici pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 12 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, care reglementeazã dreptul la protecţia legii împotriva imixtiunilor arbitrare în viaţa particularã, familie, domiciliu sau corespondenţã, precum şi împotriva atingerilor aduse onoarei şi reputaţiei.
În ceea ce priveşte art. 11 paragraful 1 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, referitor la prezumţia de nevinovãţie, invocat de asemenea de autoarea excepţiei în motivarea acesteia, Curtea constatã cã nu are incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 din Codul penal, excepţie ridicatã de Margareta Nagy în Dosarul nr. 4.750/2003 al Judecãtoriei Târgu Mureş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
