Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 471 din 22 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 995 din 10 noiembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Rusu - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Adela Varga şi Viorica Cioncan în Dosarul nr. 9.589/2004 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Alexandrina Spineanu, avocat Simona Stroie, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 574 D/2005, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Micu Gheorghe Vlad, Micu Gh. Gheorghe Vlad, Augustina Manea şi Ioan Vlad în Dosarul nr. 175/2005 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia civilã.
La apelul nominal în Dosarul nr. 574 D/2005 lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.
Apãrãtorul pãrţii Alexandrina Spineanu apreciazã cã se impune conexarea cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 574 D/2005 la Dosarul nr. 243 D/2005, care este primul înregistrat.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Apãrãtorul pãrţii Alexandrina Spineanu solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textul de lege criticat nu aduce atingere dispoziţiilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, de vreme ce completul care judecã recursul are o compunere diferitã faţã de cel care a judecat apelul, în acest sens statuând şi <>Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã împrejurarea prin care aceeaşi instanţã soluţioneazã atât apelul, cât şi recursul nu este relevantã în ceea ce priveşte încãlcarea art. 21 din Constituţie, întrucât completele de judecatã au compunere diferitã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 9 martie 2005 şi din 1 iunie 2005, pronunţate în dosarele nr. 9.589/2004 şi nr. 175/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilã şi Curtea de Apel Bacãu - Secţia civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Adela Varga şi Viorica Cioncan într-o cauzã având ca obiect recursul împotriva deciziei civile prin care s-a soluţionat o sistare de indiviziune, precum şi de Micu Gheorghe Vlad, Micu Gh. Gheorghe Vlad, Augustina Manea şi Ioan Vlad într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii civile prin care s-a admis apelul împotriva încheierii de admitere în principiu a unei acţiuni de partaj succesoral.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, care, în esenţã, este aceeaşi, autorii susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, precum şi pe cele ale art. 6 paragraful 1 şi ale art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care dispun în legãturã cu dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv. În acest sens aratã cã prin acordarea competenţei de soluţionare a apelului şi a recursului aceleiaşi instanţe de judecatã se încalcã un principiu de drept, potrivit cãruia o instanţã nu poate soluţiona cauza în douã grade de jurisdicţie diferite. Chiar dacã recursul reprezintã o cale extraordinarã de atac, judecarea acestuia de aceeaşi instanţã care a judecat şi apelul înlãturã eficienţa controlului judiciar pe care ar trebui sã îl exercite instanţa superioarã.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, legiuitorul nu a ţinut seama, la adoptarea acestor dispoziţii tranzitorii, de prevederile art. 3 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, referitoare la competenţa materialã a curţilor de apel.
Textul de lege criticat încalcã urmãtoarele principii constituţionale: principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativã, executivã şi judecãtoreascã -, instituit de art. 1 alin. (4); principiul accesului liber la justiţie consacrat de dispoziţiile art. 21, deoarece se permite ca aceeaşi instanţã care s-a pronunţat în calea de atac a apelului sã se pronunţe şi în calea de atac a recursului asupra motivelor de nelegalitate ale propriei hotãrâri; principiul unicitãţii, imparţialitãţii şi egalitãţii justiţiei consacrat de art. 124 alin. (2), întrucât, atâta timp cât aceeaşi instanţã devine competentã sã soluţioneze douã cãi de atac, dispare atât prerogativa unicitãţii, cât şi cea a imparţialitãţii acesteia.
Teza a doua a textului de lege criticat încalcã dispoziţiile art. 129 din Constituţie, care prevãd posibilitatea ca pãrţile interesate şi Ministerul Public sã exercite cãile de atac în condiţiile legii.
Curtea de Apel Bacãu - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã nu se aduce atingere sub nici un aspect accesului liber la justiţie şi nici dreptului pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrucât accesul la justiţie este asigurat prin exercitarea cãii de atac a recursului. De altfel, dispoziţiile criticate reprezintã norme de procedurã, a cãror stabilire este de competenţa legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, dacã în materia aplicãrii în timp a normelor de competenţã principiul este acela al ultrctivitãţii legii vechi, actul normativ menţionat adoptã o soluţie diferitã, constând în aplicarea imediatã a legii noi. O asemenea derogare nu contravine nici unei dispoziţii constituţionale şi constituie un atribut al legiuitorului.
Situaţiile tranzitorii decurgând din aplicarea imediatã a normelor de competenţã nu aduc atingere exercitãrii drepturilor procesuale ale pãrţilor în conformitate cu principiile fundamentale invocate, întrucât cãile de atac se soluţioneazã de complete diferite şi într-o altã compunere.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional. Stabilirea prin acesta a unor reguli privind competenţa materialã a instanţelor judecãtoreşti nu contravine principiului liberului acces la justiţie, dreptului pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, deoarece nimic nu împiedicã pãrţile interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti, de a fi apãrate şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţioneazã, într-o societate democraticã, un proces echitabil.
Potrivit art. 129 din Constituţie, exercitarea cãilor de atac are loc în condiţiile legii, de aici rezultând libertatea legiuitorului de a institui şi de a reveni asupra reglementãrii unor cãi de atac, cu respectarea celorlalte principii ale Legii fundamentale.
Dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi ale art. 124 alin. (2) din Constituţie nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile apãrãtorului pãrţii Alexandrina Spineanu, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 14 septembrie 2004, cu modificãrile aduse prin <>Legea nr. 493/2004 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.071 din 18 noiembrie 2004, care au urmãtorul conţinut: "În cazurile prevãzute la alin. (2), apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţã se trimit la tribunale, iar recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se trimit la curţile de apel. Trimiterea dosarelor se va face prin declinarea competenţei, prin încheiere irevocabilã, datã în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor."
<>Art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 , aşa cum a fost modificat prin <>Legea nr. 493/2004 , are urmãtorul cuprins: "Cãile de atac se judecã de instanţele competente, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţã."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 21 din Constituţie, care au urmãtorul conţinut:
Art. 21: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite."
De asemenea, în susţinerea excepţiei sunt invocate şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 şi ale art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, potrivit cãrora:
- Art. 6 paragraful 1: "Orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzaţii în materie penalã îndreptate împotriva sa. Hotãrârea trebuie sã fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţã poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga duratã a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale într-o societate democraticã, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanţã atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei."
- Art. 13: "Orice persoanã, ale cãrei drepturi şi libertãţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încãlcate, are dreptul sã se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încãlcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale."
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã constatã cã reglementarea criticatã a fost adoptatã de legiuitor în cadrul competenţei sale, astfel cum este determinatã prin art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege". Curtea constatã, de asemenea, cã aceasta are caracter tranzitoriu în sensul cã stabileşte competenţa instanţelor în litigiile în curs de soluţionare la data intrãrii sale în vigoare.
Împrejurarea cã, urmare consacrãrii, cu acest prilej, a regulii de drept comun instituite prin art. 725 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, constând în aplicarea imediatã a legii procesuale noi, aceeaşi instanţã poate fi învestitã cu soluţionarea a douã cãi de atac în aceeaşi cauzã, nu relevã nici un fine de neconstituţionalitate. Într-adevãr, dincolo de faptul cã ne gãsim în prezenţa unei situaţii cu caracter tranzitoriu, soluţionarea cauzei aparţine unor complete cu o compunere diferitã, iar pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite sã le asigure respectarea accesului liber la justiţie, a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la un recurs efectiv.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Adela Varga şi Viorica Cioncan în Dosarul nr. 9.589/2004 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilã şi de Micu Gheorghe Vlad, Micu Gh. Gheorghe Vlad, Augustina Manea şi Ioan Vlad în Dosarul nr. 175/2005 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 septembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
_____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
