Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 470 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 470 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 34 din 12 ianuarie 2017

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean       - preşedinte
    Valer Dorneanu         - judecător
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mircea Ştefan Minea    - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Mona-Maria Pivniceru   - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Fabian Niculae         - magistrat-asistent

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 2.787/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.506D/2015.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 10 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având în vedere cererea formulată de reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate de acordare a unui termen pentru depunerea de concluzii scrise, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 2 iunie 2016, când, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 16 iunie 2016, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 28 iunie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 8 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.787/320/2015, Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. din Târgu Mureş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul legalităţii şi securităţii juridice, astfel cum acest principiu a fost interpretat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi în cea a Curţii Constituţionale. Aceste prevederi legale stabilesc o contravenţie într-un mod general, ambiguu şi imprecis (nefiind precizată în mod clar încălcarea cărei obligaţii a titularului de licenţă din condiţiile de valabilitate asociate licenţei emise de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei ar constitui contravenţie şi ar atrage, ca urmare, răspunderea contravenţională a acestui titular). Astfel, dispoziţiile legale criticate sunt lipsite de previzibilitate şi accesibilitate.
    5. Se arată că, profitând de caracterul general, neclar/imprecis şi neprevizibil al normei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei are posibilitatea de a considera, în mod excesiv şi arbitrar, ca reprezentând contravenţie nerespectarea oricărei obligaţii din licenţa de furnizare prin trimiterea făcută în această licenţă la normativele, prescripţiile, standardele şi alte acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice. De aici rezultă că nerespectarea oricărei dispoziţii normative ar putea reprezenta o contravenţie, cu consecinţa aplicării de sancţiuni contravenţionale titularilor de licenţă.
    6. Astfel, deşi nu exista un text normativ care să prevadă drept contravenţie dubla facturare a certificatelor verzi, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a considerat că, în baza dispoziţiei generale, imprecise şi, în consecinţă, imprevizibile a art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012, nerespectarea unei norme incluse într-o altă lege (Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie), deşi neprevăzută în acea lege drept contravenţie, ar constitui, totuşi, o contravenţie. Or, Legea nr. 220/2008 nu prevedea în perioada relevantă pentru dosar dubla facturare a certificatelor verzi drept contravenţie, ci se făcea doar trimitere generală la obligaţia respectării dispoziţiilor normative, ceea ce este contrar şi Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
    7. Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă apreciază că "dispoziţia legală contestată ridică semne de întrebare cu privire la previzibilitatea acesteia".
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată că fapta calificată de lege drept contravenţie trebuie în mod necesar să aibă elementul material prevăzut în lege, fără ca pentru a fi determinat acest element material destinatarii legii şi organele de control să fie nevoite să recurgă la acte de nivel secundar care intră în vigoare ulterior intrării în vigoare a legii care prevede contravenţia sau acte administrative individuale (respectiv licenţe în cazul de faţă).
    10. Este adevărat că, potrivit art. 13 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 123/2012, titularii de licenţe sunt obligaţi să respecte condiţiile licenţei, însă această obligaţie nu se poate converti, pentru legiuitor, în modalitatea în care acesta îşi îndeplineşte obligaţia sa constituţională de a redacta norme legale contravenţionale care să îndeplinească o cerinţă esenţială de calitate, respectiv să cuprindă elementul material al contravenţiei, adică fapta în concret care constituie comportamentul pe care destinatarii legii trebuie să îl aibă prefigurat ca fiind interzis. Desigur că titularii trebuie să respecte condiţiile actului administrativ individual - licenţa -, însă acest principiu nu poate fi utilizat de către legiuitor pentru a omite reglementarea faptelor care constituie contravenţie în cadrul Legii energiei. Guvernul arată că licenţa se emite în toate cazurile pe baza unor dispoziţii legale exprese care stabilesc condiţiile şi obligaţiile pe care trebuie să le respecte titularul. Guvernul mai indică jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 363 din 7 mai 2015.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, dispoziţii care au următorul cuprins: "(1) Constituie contravenţii următoarele fapte: [...] 4. nerespectarea condiţiilor de valabilitate asociate licenţelor/atestatelor/autorizaţiilor emise de ANRE;"
    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii în componenta sa privind calitatea legii şi în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului. De asemenea, se arată că este încălcat art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost sancţionată contravenţional de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, prin intermediul agentului constatator, prin Procesul-verbal nr. 13.797 din 20 februarie 2015, în baza art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. În acelaşi proces-verbal s-a făcut trimitere şi la prevederile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012.
    16. Licenţa deţinută de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost obţinută în anul 2009, sub nr. 899 din 22 octombrie 2009. La acel moment era în vigoare Regulamentul din 7 aprilie 2004 pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 540/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 5 mai 2004, regulament care a avut drept temei legal art. 14 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003. Licenţa este însoţită de "Condiţiile asociate licenţei nr. 899 pentru furnizarea de energie electrică" care la punctul 23.2 prevăd: "În mod obligatoriu, factura emisă consumatorului de către Titularul Licenţei, pentru a încasa contravaloarea energiei electrice furnizate, va evidenţia tarifele aplicate pentru fiecare mărime de facturat sau temeiul legal de preţ, după caz, perioada de facturare, sumele rezultate pentru fiecare mărime facturată, precum şi valoarea totală de plată, modul în care a fost determinat consumul facturat (citire, autocitire, pauşal, estimare) şi taxele prevăzute de legislaţia în vigoare."
    17. Astfel, autoritatea competentă a constatat că în perioada 5 august 2012-31 decembrie 2012 autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a facturat de două ori certificatele verzi, o dată pentru că erau evidenţiate "separat în factura de energie electrică", aşa cum era prevăzut în Legea nr. 220/2008, şi a doua oară în condiţiile în care "cantitatea de energie electrică facturată în aceeaşi perioadă prin aplicarea tarifelor reglementate" (aprobate prin ordinele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 25 şi nr. 26 din 25 iunie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012) conţinea contravaloarea justificată a certificatelor verzi, acest mod de facturare conducând la încasarea de venituri suplimentare.
    18. Curtea reţine că obligaţia de a achiziţiona o cotă anuală de certificate verzi îi revenea operatorului economic în baza Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010. Certificatul verde este titlul ce atestă producerea din surse regenerabile de energie a unei cantităţi de energie electrică. Legea a suferit mai multe modificări, dar încă din 2012, prin art. I pct. 7 din Legea nr. 134/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 23 iulie 2012, s-a introdus obligaţia facturării separate a valorii certificatelor verzi. Astfel, art. 8 alin. (4) teza întâi avea următoarea formulare: "În factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi se facturează separat faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică, precizându-se temeiul legal.[...]" Curtea apreciază că prevederea legală aplicabilă perioadei menţionate este destul de clară, în sensul că nu se poate factura decât o singură dată, dar urmează ca instanţa de judecată să interpreteze şi să aplice legea raportat la cauza de faţă.
    19. Principala critică de neconstituţionalitate se referă la încălcarea art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii în componenta sa privind calitatea legii. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate invocă, practic, faptul că legea în baza căreia a fost sancţionată contravenţional nu este destul de clară, întrucât nu prevede expres că este interzisă dubla facturare a sumelor datorate în urma obligaţiei legale de a achiziţiona certificate verzi (al căror cost este suportat, în final, de către consumator).
    20. Cu privire la acest aspect, Curtea reţine că piaţa energiei electrice este o piaţă reglementată, autoritatea competentă să verifice respectarea prevederilor legale fiind Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.). Accesul pe piaţa energiei electrice în calitate de furnizor şi distribuitor presupune respectarea anumitor condiţii legale, autoritatea competentă având competenţa, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, să reglementeze în mod detaliat aceste condiţii. Astfel, potrivit acestora, "Procedura de acordare, modificare, suspendare şi retragere a autorizaţiilor şi licenţelor, termenele şi condiţiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanţii şi altele asemenea, diferenţiate pe categorii de capacităţi şi activităţi supuse autorizării, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE."
    21. Aşadar, odată cu acordarea licenţei sunt prevăzute expres drepturile şi obligaţiile titularului de licenţă. În cazul de faţă se indică în mod suficient de clar şi modalitatea în care titularul licenţei poate să factureze. Legea prevede că este sancţionată contravenţional nerespectarea condiţiilor de valabilitate asociate licenţelor/atestatelor/autorizaţiilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Legea nu face trimitere la un cadru legislativ general, ci, în mod concret, la condiţiile de valabilitate asociate unei licenţe, care se raportează la situaţia concretă a titularului licenţei. Chiar dacă la punctul 33 din condiţiile asociate licenţei menţionate la paragraful 16 se precizează că, pe toată durata de valabilitate a licenţei, titularul licenţei va respecta prevederile condiţiilor asociate licenţei, ale legii şi modificărilor aduse ulterior acesteia, legilor aplicabile, reglementărilor aplicabile, emise de autoritatea competentă, normativelor, prescripţiilor, standardelor şi altor acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice, aceasta constituie o prevedere suplimentară, cu caracter general, care se adaugă condiţiilor concrete asociate licenţei.
    22. Faptul că autoritatea competentă a invocat în procesul-verbal de sancţionare a contravenţiei, ca temei legal, prevederile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, pentru a putea aduce în discuţie prevederile art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 220/2008, nu este o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii.
    23. Textul legal criticat permite, prin intermediul modului în care sunt redactate condiţiile asociate unei licenţe, raportarea şi la textele legale care nu sunt expres individualizate, dar individualizabile de către un profesionist care activează în domeniul energiei electrice, punctul 33 din condiţiile menţionate precizând că pe toată durata de valabilitate a licenţei titularul licenţei va respecta prevederile condiţiilor asociate licenţei, ale Legii şi modificărilor aduse ulterior acesteia, legilor aplicabile, reglementărilor aplicabile, emise de autoritatea competentă, normativelor, prescripţiilor, standardelor şi altor acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice.
    24. Cu alte cuvinte, Curtea apreciază că art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012 nu prezintă niciun viciu de neconstituţionalitate, el nu se referă la condiţiile generale de acordare a licenţei, ci la condiţii concrete aplicabile titularului licenţei, textul legal nefolosind expresia "condiţii generale". Faptul că în cadrul condiţiilor concrete (care însoţesc licenţa) sunt incluse, în fapt, atât prevederi cu caracter general, cât şi cu caracter specific, precum şi modul de raportare la acestea a organelor constatatoare este mai degrabă o problemă de legalitate decât de constituţionalitate.
    25. De altfel, art. 93 din Legea nr. 123/2012 conţine şi alte dispoziţii care fac trimitere la necesitatea reglementărilor tehnice şi sau comerciale emise de A.N.R.E. (punctele 5, 22, 25, 26, 37 şi 44), având în vedere domeniul tehnic specific al energiei electrice.
    26. Curtea mai reţine şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, a statuat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului de care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă şi cu profesioniştii, obişnuiţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea activităţii lor. Astfel, se poate aştepta ca aceştia să acorde o atenţie specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă.
    27. În aceste condiţii, Curtea Constituţională nu poate reţine încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie şi constată că prevederile art. 7 alin. (1) şi cele ale art. 20 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt incidente în cauza de faţă.

    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 2.787/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2016.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                            pentru AUGUSTIN ZEGREAN

    În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                         prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                              Magistrat-asistent,
                                 Fabian Niculae

                                    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 470 din 28 iunie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIE nr. 470 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIE nr. 470 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012