Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 47 din 24 ianuarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 141 din 2 martie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã, din oficiu, de Tribunalul Botoşani - Secţia civilã în Dosarul nr. 6.545/40/2010 şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 489D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 490D/2011-493D/2011, nr. 528D/2011, nr. 534D/2011 şi nr. 561D/2011, care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţii ridicate de Tribunalul Botoşani - Secţia civilã în dosarele nr. 6.528/40/2010, nr. 6.526/40/2010, nr. 6.357/40/2010, nr. 6.543/40/2010, nr. 6.864/40/2010, nr. 6.536/40/2010 şi nr. 6.534/40/2010.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 489D/2011-493D/2011, nr. 528D/2011, nr. 534D/2011 şi nr. 561D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 490D/2011-493D/2011, nr. 528D/2011, nr. 534D/2011 şi nr. 561D/2011 la Dosarul nr. 489D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, fãcând referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 975 din 7 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 23 februarie 2011, 17 martie 2011 şi 24 martie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.545/40/2010, nr. 6.528/40/2010, nr. 6.526/40/2010, nr. 6.357/40/2010 şi nr. 6.543/40/2010, nr. 6.864/40/2010, nr. 6.536/40/2010 şi nr. 6.534/40/2010, Tribunalul Botoşani - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor.
Excepţia a fost ridicatã, din oficiu, de cãtre Tribunalul Botoşani - Secţia civilã cu prilejul soluţionãrii unor cauze având ca obiect anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în baza Legii nr. 119/2010.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã adoptarea Legii nr. 119/2010 s-a fãcut cu încãlcarea dispoziţiilor art. 146 din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 şi, implicit, a prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 16 alin. (2) din Constituţie.
Instanţa de judecatã menţioneazã cã Legea nr. 119/2010 a fost adoptatã în temeiul art. 114 alin. (3) din Constituţie, prin angajarea rãspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, şi în condiţiile dispoziţiilor constituţionale ale art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţie, fiind promulgatã în ziua în care a fost adoptatã, fãrã sã fi fost depusã, anterior datei promulgãrii, la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului şi fãrã sã fi fost comunicatã Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Avocatului Poporului, în vederea exercitãrii de cãtre aceste autoritãţi, într-un termen de douã zile, a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, conform prevederilor art. 146 din Constituţie şi ale art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
Se susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi şi art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Curtea s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 prin raportare la critici de constituţionalitate similare, în acest sens fiind Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã orice lege, indiferent de natura ei - organicã sau ordinarã -, de procedura de adoptare - procedura obişnuitã, de urgenţã sau pe calea angajãrii rãspunderii Guvernului în faţa celor douã Camere ale Parlamentului -, poate fi atacatã la Curtea Constituţionalã pentru motive de neconstituţionalitate în cadrul procedurilor prevãzute de regulamentele parlamentare şi Legea nr. 47/1992, dar înainte de emiterea decretului de promulgare de cãtre Preşedintele României. În aceastã ordine de idei, Curtea a reţinut cã procedura premergãtoare trimiterii legii spre promulgare este reglementatã prin Legea nr. 47/1992, care stabileşte, prin dispoziţiile art. 15 alin. (2), cã în vederea exercitãrii dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisã spre promulgare, legea se comunicã Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. Potrivit aceleiaşi norme, în cazul în care legea a fost adoptatã cu procedurã de urgenţã, termenul este de douã zile.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat cã, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţia României şi ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sã reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale", observând cã, în cazul legilor declarate parţial neconstituţionale, dupã punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale de cãtre Parlament, Preşedintele României este obligat sã promulge legea în termen de 10 zile, conform art. 77 alin. (3) din Constituţie. În cadrul acestui termen, Preşedintele poate promulga legea în oricare dintre zilele care îi stau la dispoziţie, prin emiterea unui decret în temeiul art. 100 din Legea fundamentalã, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, odatã cu legea.
Curtea a reţinut cã Legea nr. 119/2010, precum şi Decretul de promulgare nr. 604/2010 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010; de asemenea, Curtea observã cã decretul de promulgare a fost emis la data de 29 iunie 2010, deci în interiorul termenului de douã zile prevãzut de Legea nr. 47/1992. Natura juridicã a acestui termen este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivã a legii şi eludarea, în acest fel, a controlului de constituţionalitate a priori. Pentru a întãri finalitatea urmãritã prin instituirea acestui termen, Curtea, prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, a stabilit cã, în mãsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi exercitat chiar dacã decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia sã îşi fi exercitat dreptul prevãzut de art. 146 lit. a) din Constituţie. Or, cu privire la viitoarea Lege nr. 119/2010, titularii dreptului de sesizare prevãzuţi la art. 146 lit. a) din Constituţie nu şi-au exercitat acest drept. Astfel, chiar dacã Preşedintele a promulgat legea criticatã pentru neconstituţionalitate, aceştia aveau dreptul şi posibilitatea sã sesizeze Curtea Constituţionalã în termenul de douã zile prevãzut de lege cu privire la textele care au fãcut obiectul reexaminãrii.
Încãlcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituţionalitate a legii, lege care a fost adoptatã de cãtre Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigenţelor de ordin constituţional.
Promulgarea este un act ulterior adoptãrii legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legãturã cu acesta nu afecteazã constituţionalitatea extrinsecã a legii.
Curtea a mai arãtat cã, indiferent de forma de exercitare a controlului de constituţionalitate pe cale a priori sau a posteriori, acesta se va putea realiza întotdeauna numai prin respectarea strictã a Legii nr. 47/1992, precum şi a dispoziţiilor regulamentelor celor douã Camere ale Parlamentului de cãtre autoritãţile publice implicate, lipsirea de substanţã a uneia dintre cele douã forme de control constituţional fiind de neconceput într-un stat de drept, ceea ce demonstreazã clar cã respectarea termenului de douã zile este o obligaţie a autoritãţilor publice implicate în procedura de promulgare, fiind deci o condiţie exterioarã legii.
Curtea a reţinut cu valoare de principiu cã obiectul controlului de constituţionalitate reglementat la art. 146 lit. d) din Constituţie îl constituie legile şi ordonanţele Guvernului, şi nu decretul de promulgare sau modul în care instituţiile publice înţeleg sã îşi exercite competenţele constituţionale sau legale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã de Curte prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care le-au fundamentat sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã, din oficiu, de Tribunalul Botoşani - Secţia civilã în dosarele nr. 6.545/40/2010, nr. 6.528/40/2010, nr. 6.526/40/2010, nr. 6.357/40/2010, nr. 6.543/40/2010, nr. 6.864/40/2010, nr. 6.536/40/2010 şi nr. 6.534/40/2010.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 ianuarie 2012.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
