Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 469 din 6 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 257, art. 258 alin. (3) si art. 259 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 12 iulie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Mihaela Cîrstea - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51, art. 52 alin. (3) şi <>art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, excepţie ridicatã de Rodica Abrudan în Dosarul nr. 10.136/2005 al Judecãtoriei Oradea.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã textele de lege criticate au fost abrogate prin <>art. 317 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 , soluţiile legislative criticate fiind preluate însã de actul normativ abrogator în cuprinsul art. 257, art. 258 alin. (3) şi art. 259 alin. (7). Referindu-se la dispoziţiile <>art. 257 din Legea nr. 95/2006 , pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. În ceea ce priveşte celelalte douã texte de lege criticate de autorul excepţiei, pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, apreciind cã acestea nu au legãturã cu soluţionarea cauzei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 martie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 10.136/2005, Judecãtoria Oradea a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51, art. 52 alin. (3) şi <>art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 , excepţie ridicatã de Rodica Abrudan cu prilejul soluţionãrii contestaţiei la executare privind contribuţia la fondul de asigurãri sociale.
În motivarea excepţieide neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 51 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 au caracter discriminatoriu, întrucât stabilesc diferenţiat contribuţia la fondul de asigurãri de sãnãtate, în raport cu veniturile realizate, deşi toţi asiguraţii beneficiazã de acelaşi pachet de servicii de bazã. În acest sens aratã cã interpretarea corectã în practicã ar trebui sã fie aceea cã toate persoanele trebuie sã fie obligate la a contribui cu o sumã reprezentând un procent din salariul minim brut pe ţarã şi cã, în situaţia în speţã, unde este vorba de acelaşi pachet de servicii de bazã, este normal ca toatã lumea sã plãteascã la fel. De asemenea, aratã cã art. 52 alin. (3) din aceeaşi ordonanţã prevede posibilitatea diminuãrii pachetului de servicii de bazã în caz de neplatã a contribuţiei bãneşti lunare pentru asigurãrile de sãnãtate, fãrã a face nicio diferenţiere pentru aceia care plãtesc totuşi o parte din contribuţie, raportatã doar la una dintre sursele lor de venit. În sfârşit, criticã <>art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 pentru faptul cã prevede obligarea persoanei care nu poate dovedi plata contribuţiei la plata retroactivã a acesteia pe trei ani, pentru a dobândi calitatea de asigurat, chiar dacã în acea perioadã nu a beneficiat de niciun fel de servicii medicale.
Judecãtoria Oradea apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt conforme cu dispoziţiile constituţionale, întrucât nu creeazã o situaţie discriminatorie între subiecţii supuşi impunerii în baza legilor privind sistemul public de asigurãri de sãnãtate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul, invocând considerentele reţinute de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa cu prilejul examinãrii constituţionalitãţii textelor de lege criticate, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens aratã cã principiul egalitãţii nu este sinonim cu uniformitatea, astfel cã pentru situaţii diferite este justificat un tratament juridic diferenţiat. De asemenea, considerã cã textele de lege criticate nu îngrãdesc dreptul la viaţã şi dreptul la integritatea fizicã şi psihicã a persoanei şi nici nu conţin dispoziţii contrare prevederilor art. 34 şi 47 din Constituţie. În sfârşit, aratã cã aşezarea justã a sarcinilor fiscale este strâns legatã de principiul proporţionalitãţii şi cel al echitãţii, urmãrindu-se o distribuire a obligaţiilor ce tinde la o egalitate de rezultat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 51, art. 52 alin. (3) şi <>art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002.
Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 a fost abrogatã prin dispoziţiile <>art. 317 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, dar soluţiile legislative criticate au fost preluate de actul abrogator în cuprinsul art. 257, art. 258 alin. (3) şi art. 259 alin. (7), texte de lege ce au urmãtoarea redactare:
- Art. 257: "(1) Persoana asiguratã are obligaţia plãţii unei contribuţii bãneşti lunare pentru asigurãrile de sãnãtate, cu excepţia persoanelor prevãzute la art. 213 alin. (1).
(2) Contribuţia lunarã a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplicã asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfãşoarã activitãţi independente care se supun impozitului pe venit; dacã acest venit este singurul asupra cãruia se calculeazã contribuţia, aceasta nu poate fi mai micã decât cea calculatã la un salariu de bazã minim brut pe ţarã, lunar;
c) veniturilor din agriculturã supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silviculturã, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadreazã la lit. b);
d) indemnizaţiilor de şomaj;
e) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectualã realizate în mod individual şi/sau într-o formã de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizeazã venituri de natura celor prevãzute la lit. a)-d), dar nu mai puţin de un salariu de bazã minim brut pe ţarã, lunar;
f) veniturilor realizate din pensii.
(3) În cazul persoanelor care realizeazã în acelaşi timp venituri de natura celor prevãzute la alin. (2) lit. a)-d), contribuţia se calculeazã asupra tuturor acestor venituri.
(4) În cazul persoanelor care realizeazã venituri de natura celor prevãzute la alin. (2) lit. c) sub nivelul salariului de bazã minim brut pe ţarã şi care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuţia lunarã de 6,5% datoratã se calculeazã asupra sumei reprezentând o treime din salariul de bazã minim brut pe ţarã.
(5) Contribuţiile prevãzute la alin. (2) şi (4) se plãtesc dupã cum urmeazã:
a) lunar, pentru cele prevãzute la alin. (2) lit. a), d) şi f);
b) trimestrial, pentru cele prevãzute la alin. (2) lit. b) şi la alin. (4);
c) anual, pentru cele prevãzute la alin. (2) lit. c) şi e).
(6) Contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate nu se datoreazã asupra sumelor acordate în momentul disponibilizãrii, venitului lunar de completare sau plãţilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementeazã aceste domenii, precum şi asupra indemnizaţiilor reglementate de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate, cu modificãrile ulterioare.
(7) Obligaţia virãrii contribuţiei de asigurãri sociale de sãnãtate revine persoanei juridice sau fizice care plãteşte asiguraţilor veniturile prevãzute la alin. (2) lit. a), d) şi f), respectiv asiguraţilor pentru veniturile prevãzute la alin. (2) lit. b), c) şi e).
(8) Termenul de prescripţie a plãţii contribuţiei de asigurãri sociale de sãnãtate se stabileşte în acelaşi mod cu cel prevãzut pentru obligaţiile fiscale.";
- Art. 258 alin. (3): "Nerespectarea prevederilor art. 257 alin. (1) duce la diminuarea pachetului de servicii de bazã, potrivit prevederilor art. 220. Diminuarea pachetului de servicii de bazã are loc dupã 3 luni de la ultima platã a contribuţiei.";
- Art. 259 alin. (7): "Persoanele care au obligaţia de a se asigura şi nu pot dovedi plata contribuţiei sunt obligate, pentru a obţine calitatea de asigurat, sã achite contribuţia legalã lunarã pe ultimii 5 ani, începând cu data primei solicitãri de acordare a serviciilor medicale, calculatã la salariul de bazã minim brut pe ţarã în vigoare la data plãţii, sau de la data ultimei plãţi a contribuţiei, respectiv de la data când plata contribuţiei era obligatorie dacã perioada scursã este mai micã de 5 ani, calculându-se majorãri de întârziere."
În aceste condiţii, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii acestor dispoziţii de lege.
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, ale art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viaţã şi la integritatea fizicã şi psihicã, ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sãnãtãţii, ale art. 47 referitor la nivelul de trai şi ale art. 56 privind contribuţiile financiare.
Curtea, analizând modul în care a fost formulatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 257 din Legea nr. 95/2006 în prezenta cauzã, constatã cã autorul acesteia propune, de fapt, o altã interpretare a textului de lege criticat, precum şi modificarea acestei reglementãri. Or, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , o asemenea solicitare excedeazã competenţei instanţei de contencios constituţional, astfel cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 258 alin. (3) şi <>art. 259 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 , Curtea, având în vedere cã obiectul litigiului în cadrul cãruia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate îl constituie contestaţia la executare a contribuţiei la fondul de asigurãri sociale în raport cu veniturile realizate, constatã cã dispoziţiile de lege criticate, care privesc diminuarea pachetului de servicii de bazã şi obligaţia plãţii contribuţiei pe o perioadã anterioarã pentru a dobândi calitatea de asigurat, nu au legãturã cu soluţionarea cauzei, astfel cã, potrivit dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257, art. 258 alin. (3) şi <>art. 259 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicatã de Rodica Abrudan în Dosarul nr. 10.136/2005 al Judecãtoriei Oradea.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
