Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 464 din 20 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 339 din 21 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Anna Bilibok în Dosarul nr. 1.898/258/2006 al Tribunalului Harghita - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, arãtând cã instanţa de contencios constituţional nu poate modifica sau completa dispoziţia de lege supusã controlului de constituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Decizia civilã nr. 1.400/R din 17 iunie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.898/258/2006, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Anna Bilibok într-o cauzã civilã ce are ca obiect stabilirea dreptului pãrintelui cãruia nu i-a fost încredinţat copilul de a avea legãturi personale cu acesta.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dreptul pãrintelui cãruia nu i-a fost încredinţat copilul de a avea legãturi personale cu acesta ar trebui cenzurat. Astfel, considerã cã numai pãrintele care contribuie la întreţinerea copilului poate avea legãturi personale cu acesta.
Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, întrucât textul de lege criticat contravine art. 49 alin. (1) din Constituţie.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, acestea fiind instituite în considerarea interesului exclusiv al copilului. Invocã în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte actul de sesizare a Curţii Constituţionale în cazul Dosarului nr. 1.898/258/2006, deşi acesta îl reprezintã o decizie pronunţatã de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie în soluţionarea contestaţiei în anulare declaratã împotriva deciziei civile prin care Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie a respins recursul declarat împotriva încheierii prin care Tribunalul Harghita - Secţia civilã a respins ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate, sesizarea este consideratã legalã, întrucât Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie nu a fãcut o judecatã pe fondul cauzei, ci s-a pronunţat numai asupra admisibilitãţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 43 alin. 3 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având urmãtorul conţinut: "Pãrintele divorţat, cãruia nu i s-a încredinţat copilul, pãstreazã dreptul de a avea legãturi personale cu acesta, precum şi de a veghea la creşterea, educarea, învãţãtura şi pregãtirea lui profesionalã."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 49 alin. (1) referitoare la protecţia copiilor şi a tinerilor.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 43 alin. 3 din Codul familiei au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale. Astfel, în <>Decizia nr. 1.287 din 8 octombrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 10 noiembrie 2009, Curtea a reţinut cã textul de lege dedus controlului utilizeazã termenul "drepturi" ale pãrintelui divorţat, cãruia nu i s-a încredinţat copilul. Astfel, acesta pãstreazã dreptul de a avea legãturi personale cu copilul şi de a veghea la creşterea, educarea, învãţãtura şi pregãtirea lui profesionalã, în opoziţie cu terţele persoane şi alãturi de celãlalt pãrinte, cãruia i s-a încredinţat copilul. Totodatã, pãrintele cãruia nu i s-a încredinţat copilul este debitorul obligaţiilor corelative drepturilor recunoscute de lege, fiind ţinut, în calitate de pãrinte, sã contribuie la realizarea efectivã a drepturilor stabilite de lege. O atare conduitã cooperantã este impusã de împrejurarea cã drepturile menţionate constituie, în realitate, mijloace pentru îndeplinirea obligaţiilor pe care le are orice pãrinte faţã de copilul sãu şi care subzistã atât timp cât pãrintele nu este decãzut din drepturile pãrinteşti.
Curtea a constatat cã susţinerea potrivit cãreia art. 43 alin. 3 din Codul familiei contravine dispoziţiilor constituţionale consacrate de art. 49 alin. (1) nu poate fi reţinutã, de vreme ce reglementarea criticatã instituie o modalitate prin care autoritãţile publice îşi îndeplinesc obligaţiile de a respecta şi ocroti viaţa intimã, familialã şi privatã, constituind totodatã o componentã a regimului special de protecţie şi asistenţã a copiilor şi tinerilor în realizarea drepturilor lor.
Soluţia şi considerentele pronunţate în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, neexistând temeiuri care sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Anna Bilibok în Dosarul nr. 1.898/258/2006 al Tribunalului Harghita - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
