Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 460 din 8 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) si (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 27 iulie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Gagu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 10.008/2/2010 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.295D/2011.
La apelul nominal răspunde partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, reprezentată prin consilierul juridic Mihaela Jugaru, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Marilena Bogdan a transmis la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, depune la dosar note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că procedura privind acţiunea în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii beneficiază de garanţiile necesare desfăşurării sale în condiţii rezonabile, cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor implicate. De asemenea, subliniază că, în cadrul procesului, expertiza grafoscopică nu are o poziţie privilegiată în raport cu alte probe, aprecierea ansamblului probelor administrate în cauză revenind instanţei judecătoreşti. Invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu referire la Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, şi Hotărârea din 27 octombrie 2009, pronunţată în Cauza Haralambie împotriva României, precum şi "Setul actualizat de principii pentru apărarea şi promovarea drepturilor omului prin lupta împotriva impunităţii", emis de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU Doc. E/CN.4/2005/102/anexa 1).
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 5.186 din 19 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 10.008/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Excepţia a fost ridicată de instanţa judecătorească, din oficiu, într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa judecătorească susţine că prevederile de lege criticate contravin dreptului la apărare. Astfel, instanţa judecătorească reţine că o componentă a dreptului la apărare constă în posibilitatea recunoscută tuturor subiecţilor de drept de a-şi formula apărările într-un proces civil prin administrarea de probe în condiţiile legii, iar acuzaţiile în materie civilă aduse împotriva unei persoane trebuie să aibă la bază acelaşi principiu al legalităţii probelor, principiu care se subsumează dreptului la apărare, ca o garanţie a acestuia.
Pe de altă parte, susţine că prevederile legale criticate sunt în contradicţie cu art. 11 din actul normativ menţionat anterior, potrivit căruia la dosarul cauzei, în cadrul acţiunii în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, se depun copii certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), documentele originale putând fi consultate la arhiva CNSAS.
Or, în prezenta cauză, depunerea unor înscrisuri de către reclamantă (CNSAS), care nu se mai regăsesc în materialitatea acestora, fiind doar pe suport microfilm, neputând fi aplicate în privinţa acestora prevederile art. 139 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, este de natură să încalce dreptul la apărare al reclamantei, precum şi principiul legalităţii probelor, principiu care se subsumează dreptului la apărare, ca o garanţie a acestuia.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 31 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt constituţionale. Potrivit punctului său de vedere, competenţa de gestionare a arhivelor acordată CNSAS nu îngrădeşte dreptul la apărare, întrucât CNSAS nu a dobândit prin prevederile legale criticate dreptul de a stabili calitatea de colaborator al Securităţii. Astfel, într-o acţiune în constatare promovată de CNSAS, revine instanţei de judecată obligaţia de a cerceta cauza prin stabilirea pe bază de probe a situaţiei de fapt, de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunţe soluţia, precum şi de a soluţiona cauza, aplicând textul de lege la situaţia de fapt. Instanţa este datoare să examineze concludenţa probei, în virtutea prevederilor art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care o obligă să încuviinţeze numai acele probe care pot duce la dezlegarea cauzei.
În plus, aspectele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora acest angajament de colaborare cu Securitatea nu mai există în materialitatea sa, ci doar pe suport microfilm, ceea ce împiedică efectuarea unei expertize grafoscopice, nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 31 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Prevederile art. 31 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 au următorul cuprins:
"(1) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii continuă să preia în gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, precum acte, dosare, registre, înregistrări foto, video, audio şi informatice, baze de date, inclusiv dosarele de cadre ale ofiţerilor şi subofiţerilor de Securitate şi ale ofiţerilor acoperiţi, identificaţi cu activitate prin care au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitare comuniste, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
[...]
(5) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (1)-(4) se referă şi la instrumentele de evidenţă, adică indexuri, cartoteci, registre de evidenţă a reţelei informative, registre privind aprobarea folosirii membrilor de partid în munca de securitate, registre-inventar ale arhivelor, procese-verbale de distrugere sau de constatare a dispariţiei dosarelor, indiferent de suportul lor, precum şi la înregistrările audio şi video, dischete, hard diskuri, fotografii, filme şi microfilme."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prevederile legale criticate, care fac parte din cap. IV al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, "Dispoziţii finale şi tranzitorii", reglementează preluarea în gestiune de către CNSAS a tuturor documentelor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă.
Astfel, Curtea reţine că prevederile legale în discuţie corespund atribuţiilor pe care această autoritate le exercită în conformitate cu art. 14 din ordonanţa de urgenţă. Spre exemplu, CNSAS asigură exercitarea dreptului de acces la propriul dosar, constând în studierea nemijlocită a dosarului şi eliberarea de copii ale actelor dosarului şi ale altor înscrisuri care privesc propria persoană; organizează şi desfăşoară activităţi formativ-educative şi sprijină cercetările, prin conferinţe şi expoziţii, în vederea consemnării istorice a activităţilor represive ale regimului comunist, precum şi editarea de studii ştiinţifice şi documentare; pune la dispoziţia cercetătorilor acreditaţi de Colegiul CNSAS documente şi informaţii complete cu privire la structura, componenţa, metodele şi activităţile Securităţii etc.
În aceste condiţii, Curtea constată că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 s-a instituit un regim special de gestionare, de către CNSAS, a dosarelor întocmite de organele securităţii, acestea aparţinând fondului arhivistic naţional şi reprezentând o importantă sursă pentru documentare în scopul restabilirii adevărului istoric începând cu anul 1945 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 465 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 14 octombrie 2005).
Pe de altă parte, Curtea reţine că prevederile legale criticate nu instituie sub niciun aspect reguli procedurale în privinţa probelor, în temeiul cărora instanţa judecătorească pronunţă soluţia cu privire la acţiunea în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii. Reguli privind competenţa şi procedura de judecată referitoare la soluţionarea acţiunii în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii se regăsesc la art. 11 din ordonanţa de urgenţă. Aceste prevederi permit instanţei de contencios administrativ ca, în cadrul acţiunii în constatare cu care a fost sesizată, să uzeze de toate mijloacele procedurale legale pentru stabilirea adevărului în cadrul procesului. O practică contrară ar încălca regulile procedurale în temeiul cărora instanţa de judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii şi, în final, la înfăptuirea justiţiei.
Aşadar, într-o acţiune în constatare a calităţii de colaborator, promovată de CNSAS, revine instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunţe soluţia, iar constatarea calităţii de colaborator al Securităţii trebuie să fie rezultatul unei analize minuţioase din partea instanţei asupra întregului material probator.
În aceste condiţii, Curtea constată că argumentele de neconstituţionalitate invocate în cauză sunt elaborate prin prisma unui raţionament care implică probleme de interpretare şi aplicare a legii, sub aspectul admisibilităţii, administrării şi aprecierii probelor în cursul acţiunii în constatare a calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii.
Astfel cum arată şi Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, faptul că angajamentul de colaborare cu Securitatea nu mai există în materialitatea sa, ci doar pe suport microfilm, ceea ce împiedică efectuarea unei expertize grafoscopice, nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti.
Într-o atare situaţie, jurisprudenţa Curţii Constituţionale este constantă în a preciza că problemele de interpretare şi aplicare a legii nu intră în atribuţiile instanţei de contencios constituţional, fiind atributul instanţelor judecătoreşti (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.391 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012).
Totodată, faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie reguli derogatorii de la normele Codului de procedură civilă în privinţa sistemului probator nu este de natură să contravină dreptului la apărare. A stabili astfel de reguli presupune, în prezent, o modificare a prevederilor actului normativ, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. În acest sens, dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 stabilesc regula conform căreia "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
În sfârşit, Curtea constată că nu are relevanţă în ceea ce priveşte controlul de constituţionalitate, nici critica privind necorelarea dintre prevederile legale criticate şi cele ale art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că numai autoritatea legiuitoare are competenţa de a asigura coordonarea legislaţiei şi de a elimina eventualele necorelări existente în sistemul legislativ, având în vedere dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Constituţie [actualul art. 61 alin. (1) ] (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 156 din 12 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 12 ianuarie 2000).
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 10.008/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 mai 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
