Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 459 din 28 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 13 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedurã penalã, ridicatã de Gavril Lele în Dosarul nr. 4.143/2003 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 mai 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 4.143/2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Gavril Lele într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului declarat de acesta împotriva Sentinţei penale nr. 7/P din 5 septembrie 2003, pronunţatã de Curtea de Apel Oradea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. În esenţã, critica de neconstituţionalitate se referã la faptul cã "textul de lege instituie o inegalitate şi discriminare în faţa legii prin tratamentul juridic diferenţiat - sub aspectul cãilor de atac ordinare care se pot exercita - aplicabil sentinţelor penale prin care s-au pronunţat soluţii privind inculpaţii care au calitatea prevãzutã de <>art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române", şi anume aceea de "poliţişti care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã, dispoziţiile legale criticate fiind în deplin acord cu art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, care încredinţeazã legiuitorului dreptul de a stabili competenţa şi procedura de judecatã, inclusiv cãile de atac şi condiţiile exercitãrii acestora. Instanţa apreciazã, de asemenea, cã prevederile art. 361 alin. (1) lit. c) din Codul de procedurã penalã sunt în concordanţã şi cu dispoziţiile Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care, în art. 2 din Protocolul adiţional nr. 7, prevede dreptul la dublul grad de jurisdicţie în materie penalã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, deoarece legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii speciale, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procesuale, textul de lege criticat fiind în deplinã concordanţã şi cu prevederile art. 2 din Protocolul adiţional nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ce reglementeazã dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penalã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 361 alin. (1) lit. c) din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale. Aratã, în acest sens, cã textul legal criticat nu împiedicã pãrţile sã exercite cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, în condiţiile legii, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa şi procedura de judecatã sunt stabilite de legiuitor, care poate prevedea reguli deosebite, asigurând în acelaşi timp pãrţilor posibilitatea de a ajunge în faţa instanţelor judecãtoreşti. Totodatã, aratã cã dispoziţiile art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedurã penalã nu încalcã dreptul la dublu grad de jurisdicţie în materie penalã, deoarece soluţiile pronunţate de curţile de apel în fond pot fi atacate cu recurs, care va fi soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut: "Sentinţele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: [...]
c) sentinţele pronunţate de curţile de apel şi Curtea Militarã de Apel."
În motivarea excepţiei se susţine cã prevederile legale criticate care exclud calea de atac a apelului pentru infracţiunile menţionate în text contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã în cauzã, Curtea constatã cã aceasta nu este întemeiatã, dupã cum va rezulta din cele ce urmeazã:
Astfel, prin <>Legea nr. 45/1993 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, prin care a fost reintrodusã calea de atac a apelului, au fost prevãzute, în art. 361 din Codul de procedurã penalã, intitulat "Hotãrârile supuse apelului", unele excepţii de la principiul triplului grad de jurisdicţie, stabilindu-se cã anumite sentinţe nu pot fi atacate cu apel şi urmând ca împotriva acestora sã se foloseascã numai calea de atac a recursului (art. 385^1 din Codul de procedurã penalã). Aceastã exceptare s-a fãcut, în general, fie pentru sentinţele pronunţate pentru infracţiuni de mai micã gravitate, cum sunt cele enumerate în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã, pentru care acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate, adresatã direct instanţei de judecatã, fie pentru sentinţe pronunţate de instanţe judecãtoreşti superioare în grad, cum sunt curţile de apel sau Secţia penalã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru care nu poate exista un al treilea grad de jurisdicţie.
Aceste dispoziţii legale, prin care se instituie excepţii de la regula triplului grad de jurisdicţie, printre care se aflã şi cea care formeazã obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate [alin. 1 lit.c) al art. 361 - sentinţele pronunţate de curţile de apel] sunt o reflectare a prevederilor art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, care dau în competenţa exclusivã a legiuitorului stabilirea competenţei, a procedurii de judecatã şi a cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti. Pe de altã parte, în art. 2, intitulat "Dreptul la douã grade de jurisdicţie", din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale se prevede la alin. 2 cã acest drept poate face obiectul unor excepţii în cazul infracţiunilor minore sau când cel interesat a fost judecat în primã instanţã de cãtre cea mai înaltã jurisdicţie.
În activitatea sa jurisdicţionalã anterioarã, Curtea Constituţionalã a analizat în ce condiţii existenţa unor particularitãţi procedurale, în special referitoare la exercitarea cãilor de atac, este în concordanţã cu principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, prevãzut la art. 16 alin. (1) din Constituţie, şi a statuat în mod constant cã nu este "contrar acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ce priveşte cãile de atac, cât timp ele asigurã egalitatea juridicã a cetãţenilor în utilizarea lor".
De altminteri, în numeroase cauze, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedurã penalã, statuând cã acestea sunt constituţionale. Astfel, din practica recentã a Curţii Constituţionale menţionãm <>Decizia nr. 176 din 18 iunie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 24 iulie 2002, precum şi <>Decizia nr. 267 din 22 iunie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 8 iulie 2004. Prin aceste decizii Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, iar soluţia adoptatã atunci, precum şi considerentele pe care se întemeiazã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedurã penalã, ridicatã de Gavril Lele în Dosarul nr. 4.143/2003 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 octombrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
