Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 459 din 20 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele masuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vanzare-cumparare de actiuni detinute de stat la societatile comerciale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 951 din 26 octombrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Rusu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni deţinute de stat la societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Asociaţia Suprem PAS Iaşi în Dosarul nr. 774/2005 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând cã prevederile <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 sunt neconstituţionale în mãsura în care acestea se aplicã şi contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni, încheiate anterior modificãrii textului. Se aratã cã dispoziţiile criticate au fost modificate prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 , iar actuala redactare nu mai prevede cã ordonanţa se aplicã contractelor aflate în derulare pentru efectele produse de acestea dupã intrarea ei în vigoare, ci tuturor contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni. Prin aceastã modificare ordonanţa se aplicã inclusiv contractelor aflate în derulare, pentru efectele produse de acestea anterior intrãrii ei în vigoare, fiind încãlcat astfel art. 15 alin. (2) din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 mai 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 774/2005, Tribunalul Iaşi - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 , excepţie ridicatã de Asociaţia Suprem PAS Iaşi în dosarul menţionat, având ca obiect judecarea cererii introduse de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, de rezoluţiune a unui contract de vânzare-cumpãrare de acţiuni.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 contravine dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Constituţie, deoarece "îşi impune prevederile legale şi contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni încheiate înainte de apariţia acestui act normativ, schimbând în mare parte rãspunderea cumpãrãtorului în cazul în care nu îşi achitã obligaţiile de platã cãtre vânzãtor". Or, apreciazã autorul excepţiei, modificarea unui contact de vânzare-cumpã rare de acţiuni printr-un act normativ nu poate fi fãcutã decât atunci când se impun situaţiile prevãzute de art. 53 din Constituţie.
Autorul excepţiei considerã totodatã cã prevederile criticate încalcã şi dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece contractul de vânzare-cumpãrare de acţiuni încheiat "este guvernat de legislaţia existentã în momentul încheierii contractului, întinderea drepturilor şi obligaţiilor pãrţilor fiind clar definitã".
În consecinţã, autorul excepţiei susţine cã "prin extinderea prevederilor acestei ordonanţe de Guvern" i s-a "încãlcat şi restrâns dreptul de a invoca prevederile contractului de vânzare-cumpãrare de acţiuni nr. 16/1996".
Tribunalul Iaşi - Secţia comercialã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În susţinerea opiniei sale instanţa aratã cã prevederile criticate, care reglementeazã doar sfera de aplicare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 , nu aduc atingere în nici un fel dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.
Totodatã se apreciazã cã nu sunt încãlcate nici dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece reglementãrile criticate "garanteazã suplimentar aplicarea principiului neretroactivitãţii legii, în condiţiile în care stipuleazã cã ordonanţa se aplicã doar în ce priveşte efectele produse de contracte dupã intrarea ei în vigoare".
În conformitate cu prevederile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se considerã, în ceea ce priveşte critica referitoare la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, cã "ordonanţa menţionatã, instituind mãsuri de control postprivatizare şi modalitãţi de executare a obligaţiilor asumate de cumpãrãtori, nu vizeazã efectele contractelor de vânzare-cumpã rare produse anterior intrãrii sale în vigoare, ci priveşte urmãrirea modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate de cumpãrãtor şi modificarea pentru viitor a unor raporturi juridice nãscute anterior". În acest sens, este invocatã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 330/2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/1998 .
În legãturã cu critica de neconstituţionalitate privind încãlcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie Guvernul apreciazã cã acestea "[nu] sunt incidente în speţã, [...] referindu-se la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi fundamentale ale cetãţenilor şi nu ale unor societãţi comerciale". Guvernul considerã, de asemenea, cã "soluţiile legislative criticate sunt în concordanţã cu imperativul protejãrii intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã, consacrat de art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentalã".
În punctul de vedere prezentat Guvernul invocã şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, menţionând <>Decizia nr. 189 din 27 aprilie 2004 .
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale. În motivarea acestui punct de vedere se aratã cã "textul legal criticat nu conţine nici o dispoziţie cu caracter retroactiv. Dimpotrivã, prin prevederea «Prezenta ordonanţã se aplicã contractelor, pentru efectele produse de acestea dupã intrarea ei în vigoare», textul eliminã orice posibilitate de retroactivitate a dispoziţiilor sale". Este menţionatã în acest sens <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 189/2004 .
Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 faţã de art. 53 alin. (2) din Legea fundamentalã", Avocatul Poporului apreciazã cã "dispoziţiile legale criticate, prin conţinutul reglementãrii lor, nu pun în discuţie restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertãţi fundamentale".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 25 din 30 ianuarie 2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societãţilor comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 2 februarie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 506 din 12 iulie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 26 iulie 2002.
Ordonanţa a fost ulterior modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 40 din 30 ianuarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 2 februarie 2003, aprobatã prin <>Legea nr. 198 din 13 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 16 mai 2003.
Cuprinsul acestor dispoziţii era urmãtorul:
- Art. 2: "Prezenta ordonanţã se aplicã contractelor având ca obiect vânzarea-cumpãrarea de acţiuni deţinute de stat la societãţi, încheiate cu Fondul Proprietãţii de Stat sau de Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, denumitã în continuare Autoritate, şi aflate în derulare, pentru efectele produse de acestea dupã intrarea ei în vigoare."
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale a fost adoptatã <>Ordonanţa Guvernului nr. 27 din 14 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societãţilor comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 19 iulie 2005.
Prin articolul I pct. 1 din <>Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 a fost modificat titlul <>Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 , în sensul cã va avea urmãtorul cuprins: "Ordonanţã privind unele mãsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni deţinute de stat la societãţile comerciale".
Totodatã, prin <>art. I pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 a fost modificat <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 , fiind suprimatã din finalul textului prevederea cã ordonanţa se aplicã contractelor "aflate în derulare, pentru efectele produse de acestea dupã intrarea ei în vigoare".
Textul criticat are în prezent urmãtorul cuprins:
- Art. 2: "Prezenta ordonanţã se aplicã contractelor având ca obiect vânzarea-cumpãrarea de acţiuni deţinute de stat la societãţi comerciale, încheiate de Fondul Proprietãţii de Stat, de Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului sau de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, denumitã în continuare Autoritate."
Având în vedere cã reglementarea de principiu a rãmas aceeaşi, Curtea urmeazã, conform jurisprudenţei sale, sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii reglementãrii în vigoare.
Textele constituţionale considerate a fi fost încãlcate prin dispoziţiile criticate sunt cele ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 53, texte care au urmãtorul cuprins:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.";
- Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii."
Autorul excepţiei susţine, în esenţã, cã prevederile legale criticate, care modificã un contract de vânzare-cumpãrare de acţiuni, încheiat înaintea intrãrii lor în vigoare, sunt neconstituţionale întrucât restrânge exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi, încãlcând totodatã şi principiul neretroactivitãţii legii.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã.
Potrivit art. 1 din ordonanţa criticatã, aceasta "reglementeazã monitorizarea executãrii obligaţiilor asumate de cumpãrãtori pe perioada derulãrii contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni deţinute de stat la societãţile comerciale, societãţile şi companiile naţionale, denumite în continuare societate."
Rezultã cã textul criticat pentru neconstituţionalitate nu conţine, în sine, dispoziţii cu caracter retroactiv. Aceste prevederi legale, astfel cum au fost modificate prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 , nu cuprind referiri cu privire la o eventualã aplicare pentru perioada anterioarã intrãrii lor în vigoare. În consecinţã, nu sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2).
De altfel, alte dispoziţii ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 cuprind precizãri în sensul cã nu se pune problema retroactivitãţii. În acest sens, <>art. II al Ordonanţei Guvernului nr. 27/2005 prevede cã "Dispoziţiile <>art. 26^1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 506/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplicã numai obligaţiilor referitoare la angajamente investiţionale a cãror scadenţã este ulterioarã intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe". De asemenea, alin. (1) al <>art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 prevede: "În scopul organizãrii şi desfãşurãrii în condiţii unitare a monitorizãrii postprivatizare, prevederile cap. IV «Urmãrirea modului de realizare a obligaţiilor contractuale» din <>Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 506/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplicã şi contractelor aflate în derulare pentru perioada rãmasã de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe." Mai mult, alin. (2) al aceluiaşi articol prevede cã "Pentru perioada scursã pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe Autoritatea poate conveni cu cumpãrãtorul, prin act adiţional, aplicarea prevederilor alin. (1)", ceea ce duce la concluzia cã numai prin acordul de voinţã al pãrţilor ar putea fi aplicabile dispoziţiile respective şi pentru perioada anterioarã intrãrii în vigoare a acestora.
De altfel, Curtea constatã cã dispoziţia criticatã a mai fost supusã controlului de constituţionalitate, Curtea respingând excepţiile de neconstituţionalitate. Prin <>Decizia nr. 189 din 27 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 7 iunie 2004, Curtea a reţinut cã <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 , în forma în vigoare anterior modificãrii aduse prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 , nu conţine nici o prevedere cu caracter retroactiv.
În legãturã cu susţinerea autorului excepţiei, referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, Curtea reţine cã acest text nu este incident în cauzã, în condiţiile în care dispoziţiile criticate, prin conţinutul reglementãrii lor, nu prevãd restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertãţi fundamentale.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni deţinute de stat la societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Asociaţia Suprem PAS Iaşi în Dosarul nr. 774/2005 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 septembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
