Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 459 din 15 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 28 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Aedlob" S.R.L. din Lugoj în Dosarul nr. 1.057/252/2006 al Judecãtoriei Lugoj.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 decembrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 1.057/252/2006, Judecãtoria Lugoj a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 28/1999 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Aedlob" - S.R.L. din Lugoj într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2) teza întâi, coroborate cu cele ale art. 11 alin. (1) şi (2) şi ale art. 20 alin. (1) din Constituţie, deoarece "face o diferenţiere nejustificatã între fapta de a nu fi emis bon fiscal şi fapta de a nu fi predat bonul fiscal cãtre client", instituind prin aceasta "o rãspundere a persoanei juridice pentru fapta persoanei fizice".
Judecãtoria Lugoj considerã cã exceţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece în cauzã este vorba despre stricta aplicare a legii, iar nu despre o problemã de constituţionalitate, prevederile constituţionale invocate nefiind încãlcate în niciun fel.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, având urmãtorul conţinut: "Amenzile pentru contravenţiile prevãzute la art. 10 se aplicã agenţilor economici, cu excepţia celor prevãzute la lit. d), astfel: [... ]
b) faptele prevãzute la art. 10 lit. a), b), i), j), I) şi m) se sancţioneazã cu amendã de la 80 milioane lei la 400 milioane lei."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privatã, coroborate cu cele ale art. 11 alin. (1) şi (2) şi ale art. 20 alin. (1) din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate se aplicã în egalã mãsurã tuturor agenţilor economici care se gãsesc în situaţia prevãzutã de ipoteza normei juridice, aşa încât nu poate fi reţinutã critica privind încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie.
De asemenea, faţã de critica potrivit cãreia textul de lege criticat contravine dreptului de proprietate privatã, Curtea constatã cã aceste dispoziţii legale reprezintã norme coercitive, care instituie sancţiuni contravenţionale pentru agenţii economici care nu respectã prevederile legale referitoare la justificarea sumelor de bani gãsite la punctele de vânzare aparţinând agenţilor economici, consecinţa încãlcãrii acestor dispoziţii legale fiind confiscarea sumelor a cãror provenienţã nu poate fi justificatã, aşa cum prevede art. 44 alin. (9) din Constituţie, potrivit cãruia "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii".
De altfel, asupra constituţionalitãţii prevederilor <>art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 28/1999 , Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin deciziile nr. 319 din 9 septembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 7 octombrie 2003, nr. 407 din 4 noiembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 25 noiembrie 2003, şi nr. 49 din 12 februarie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 23 februarie 2004, respingând excepţiile de neconstituţionalitate.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte deja examinate de Curte prin deciziile menţionate şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în acestea îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Curtea constatã cã dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) şi ale art. 20 alin. (1) din Constituţie nu sunt incidente în cauzã.
Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Aedlob" - S.R.L. din Lugoj în Dosarul nr. 1.057/252/2006 al Judecãtoriei Lugoj.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 mai 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
