Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte Valer Dorneanu - judecător Toni Greblă - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ştefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Constantin Mischiu în Dosarul nr. 27.854/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 576D/2014. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsă fiind partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită, în esenţă, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât, în cazul pensiei anticipate parţiale, există o discrepanţă foarte mare între minimul şi maximul penalizării. Pe de altă parte, susţine că aplicarea acestora de către casele de pensii este incorectă. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul de lege criticat nu instituie discriminări. Pe de altă parte, arată că, aşa cum reiese din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, acesta este nemulţumit de modul de aplicare a legii, ceea ce nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, ci în competenţa instanţelor judecătoreşti. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 28 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 27.854/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Mischiu în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate referitoare la pensia anticipată parţială contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) şi art. 16 alin. (1), precum şi celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece, "contrar cotizării cu 7 ani, din maximul de 8, se aplică o diminuare de 36%, fixă". Mai arată că "diminuarea cu 36% este constituţională, numai în cazul celor cu stagiu minim de cotizare", iar nu şi în cazul său, cu 7 din 8 ani, fiind inadmisibilă aplicarea în mod egal la situaţii diferite. Astfel, se încalcă şi dispoziţiile art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, susţine că art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 este aplicat în mod greşit, diminuarea fiind neconstituţională pentru persoanele care au depăşit stagiul minim de cotizare. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu este întemeiată. Astfel, de dreptul instituit prin art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 beneficiază toţi cetăţenii vizaţi de ipoteza acestui text. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin raportare la art. 20 din Constituţie, instanţa apreciază că textul de lege criticat stabileşte un mod de calcul al pensiei în situaţia beneficiarilor care îndeplinesc parţial condiţiile de vârstă şi stagiu necesare unei pensii pentru limită de vârstă. Nu rezultă în vreun fel încălcarea dreptului de proprietate prin punerea în aplicare a acestui mod de calcul al pensiei anticipate parţiale. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece stabilesc aceleaşi condiţii pentru toţi cetăţenii care doresc să beneficieze de pensie înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Pe de altă parte, consideră că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul de determinare a cuantumului pensiei anticipate parţiale şi doreşte modificarea acestuia. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar şi susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: "Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani." 13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia proprietăţii private. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Atât pensia anticipată, cât şi pensia anticipată parţială se deosebesc de pensia pentru limită de vârstă prin faptul că se permite reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depăşire (de peste 8 ani, în cazul pensiei anticipate, şi de până la 8 ani, în cazul pensiei anticipate parţiale). 15. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 418 din 14 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.061 din 16 noiembrie 2004, "Constituţia stabileşte dreptul tuturor cetăţenilor la pensie, prevăzând, în art. 47 alin. (2), că exercitarea acestui drept se face în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului stabilirea tipurilor de pensie, a condiţiilor ce trebuie îndeplinite de beneficiari pentru a se putea înscrie la pensie, a modului de calcul al cuantumului pensiei şi a altor condiţii de fond şi de formă." 16. Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul de calcul al pensiei anticipate parţiale, mod de calcul care este prevăzut de dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora "Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă." În reglementarea anterioară, prin art. 50 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabilea "din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiu de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2", tabel care avea următorul conţinut:
┌──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│Stagiul de cotizare realizat peste stagiul│ Procentul de diminuare │
│standard complet de cotizare prevăzut în │ pentru fiecare lună de │
│anexa nr. 3 (coloanele 3 şi 6) │ anticipare (%) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│până la 1 an │ 0,50 │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│peste 1 an │ 0,45 │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│peste 2 ani │ 0,40 │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│peste 3 ani │ 0,35 │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│peste 4 ani │ 0,30 │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│peste 5 ani │ 0,25 │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│peste 6 ani │ 0,20 │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│peste 7 ani │ 0,15 │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│peste 8 ani │ 0,10 │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│între 9 şi 10 ani │ 0,05 │
└──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘
17. Curtea reţine că, în vederea stabilirii cuantumului pensiei anticipate parţiale, vechea reglementarea ţinea cont şi de stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare, spre deosebire de noua reglementare, care nu mai prevede acest criteriu, unicul criteriu de determinare a cuantumului pensiei parţiale anticipate fiind, în prezent, numărul de luni anticipate, rămase până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, potrivit art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. 18. Aşadar, la stabilirea cuantumului pensiei anticipate parţiale, două persoane care au acelaşi număr de luni de anticipare vor suferi aceeaşi diminuare din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, şi anume cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, indiferent de stagiul de cotizare realizat (de până la 8 ani) peste stagiul complet de cotizare. Însă, este evident că diminuarea diferă în funcţie de numărul de luni de anticipare rămase până la îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă. 19. Prin urmare, susţinerile autorului excepţiei referitoare la discriminarea privind cuantumul pensiei anticipate parţiale în cazul persoanelor care au depăşit stagiul complet de cotizare, faţă de persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare, sunt neîntemeiate, dispoziţiile de lege criticate nefiind contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. 20. În final, Curtea reţine, pe de-o parte, în ceea ce priveşte invocarea art. 15 alin. (1) din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă, iar, pe de altă parte, că celelalte aspecte invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate ţin de modul de aplicare a dispoziţiilor de lege, iar nu de constituţionalitatea acestora. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Mischiu în Dosarul nr. 27.854/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
