Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 455 din 8 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 436 din 30 iunie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Paul Baciu în Dosarul nr. 6.200/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care formeazã obiectul Dosarului nr. 1.028D/2011 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, doamna Mihaela Jugaru, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Se constatã lipsa autorului excepţiei, procedura de citare fiind legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.476D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi, ridicatã de Moise Simedroni în Dosarul nr. 12.678/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, doamna Mihaela Jugaru, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Magistratul-asistent referã asupra faptului cã citaţia trimisã autorului excepţiei a fost restituitã Curţii cu menţiunea cã acesta a decedat.
Curtea, din oficiu, vãzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexãrii lor.
Consilierul juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.476D/2011 la Dosarul nr. 1.028D/2011, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, care solicitã respingerea excepţiei, ca neîntemeiatã, susţinând cã cele statuate de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa în materie îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Sentinţele civile nr. 3.617 din 23 mai 2011 şi nr. 5.974 din 18 octombrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.200/2/2010 şi, respectiv, nr. 12.678/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Paul Baciu şi, respectiv, Moise Simedroni în cauze având ca obiect acţiuni în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã ordonanţa de urgenţã criticatã este neconstituţionalã, pentru urmãtoarele motive: instanţele de contencios administrativ nu se pot pronunţa pe aspecte sau fapte ce ţin de regulamentele sau comandamentele specifice militare, acest lucru fiind interzis de art. 126 alin. (6) din Constituţie ; se încalcã prezumţia de nevinovãţie în ceea ce îi priveşte pe lucrãtorii Securitãţii; se creeazã premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã pentru simpla participare la activitatea fostelor servicii de informaţii, fãrã a se stabili vreo formã de vinovãţie, prevederile ordonanţei de urgenţã neluând în considerare faptul cã ofiţerii au desfãşurat activitãţi în cadrul atribuţiilor de serviciu; se acordã Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii atribuţii jurisdicţionale, instanţa de contencios administrativ având doar un rol formal; Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se subrogã în dreptul de acces liber la justiţie cetãţeanului care se considerã vãtãmat prin eventualele acţiuni abuzive ale unor lucrãtori din fosta Securitate; Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se substituie instituţiei Avocatului Poporului, care a fost creatã special pentru apãrarea drepturilor şi a libertãţilor persoanelor fizice; nu se prevede posibilitatea persoanei verificate de a se apãra în faţa Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii; prin stabilirea competenţei Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea în primã instanţã a acţiunii în constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii, persoanei verificate i se îngrãdeşte posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apãrare la o instanţã de judecatã apropiatã de domiciliul sãu, pe când adeverinţele din care rezultã cã persoana verificatã nu a avut calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia pot fi contestate la instanţa de judecatã competentã teritorial în ţarã, astfel cã pentru celelalte persoane interesate se creeazã o situaţie privilegiatã.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, ordonanţa de urgenţã criticatã respectând garanţiile procesuale oferite celor verificaţi, iar scopul sãu nu este cel al stabilirii vreunei rãspunderi juridice.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 293/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 contravine urmãtoarele prevederi din Constituţie : art. 1 alin. (3) care enumerã caracteristicile statului român, art. 15 - "Universalitatea", art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 21 - "Accesul liber la justiţie, art. 22 - "Dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã", art. 23 - "Libertatea individualã", art. 30 - "Libertatea de exprimare", art. 53 - "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi", art. 54 - "Fidelitatea faţã de ţarã", art. 55 - "Apãrarea ţãrii", art. 57 - "Exercitarea drepturilor şi a libertãţilor" şi art. 126 - "Instanţele judecãtoreşti". Invocã, de asemenea, dispoziţiile Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale cuprinse la art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", art. 7 - "Nicio pedeapsã fãrã lege", art. 8 - "Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie", art. 9 - "Libertatea de gândire, de conştiinţã şi de religie", art. 10 - "Libertatea de exprimare", art. 14 - "Interzicerea discriminãrii" şi art. 17 - "Interzicerea abuzului de drept".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 a mai fost supusã controlului de constituţionalitate, atât în ansamblul sãu, cât şi pe articole, Curtea pronunţându-se, prin prisma unor critici similare, prin mai multe decizii. În acest sens pot fi menţionate, de exemplu, Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010, Decizia nr. 27 din 19 ianuarie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 29 februarie 2012, Decizia nr. 64 din 31 ianuarie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 7 martie 2012, sau Decizia nr. 276 din 22 martie 2012*), nepublicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţãrii prezentei decizii.
---------
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 276 din 22 martie 2012 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012.
Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut, în esenţã, urmãtoarele:
Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substanţialã a regimului juridic aplicabil persoanelor în legãturã cu care s-a constatat cã sunt colaboratori sau lucrãtori ai Securitãţii, fãrã sã promoveze rãspunderea juridicã şi politicã a acestora şi fãrã sã creeze premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã colectivã, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovãţie şi a vreunei încãlcãri a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Totodatã, ordonanţa de urgenţã criticatã a realizat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, ca autoritate administrativã autonomã, lipsitã de atribuţii jurisdicţionale, ale cãrei acte, privind accesul la dosar şi deconspirarea Securitãţii, sunt supuse controlului instanţelor de judecatã.
Curtea a reţinut cã prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã a încãlca dreptul la apãrare, pãrţile având deopotrivã posibilitatea de a uza de garanţiile prevãzute de legea procesualã civilã pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. Din analiza prevederilor art. 11 din ordonanţa de urgenţã, Curtea a constatat cã acestea permit instanţei de contencios administrativ ca, în cadrul acţiunii în constatare cu care a fost sesizatã, sã uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevãrului. Aşadar, într-o acţiune în constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii, promovatã de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, pârâtul nu trebuie sã îşi demonstreze propria nevinovãţie, revenind instanţei de judecatã obligaţia de a administra tot probatoriul pe baza cãruia sã pronunţe soluţia. Constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii trebuie sã fie rezultatul unei analize minuţioase din partea instanţei asupra întregului material depus de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
Cu privire la critica referitoare la competenţa exclusivã a unei singure instanţe de soluţionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii, şi anume Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, Curtea Constituţionalã a observat cã, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, justiţia se realizeazã prin instanţele judecãtoreşti, a cãror competenţã este stabilitã numai prin lege. Or, prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 corespund pe deplin exigenţelor constituţionale invocate, inclusiv celor prevãzute de art. 126 alin. (5) referitor la interdicţia înfiinţãrii de instanţe extraordinare.
De asemenea, Curtea s-a pronunţat în sensul netemeiniciei criticilor referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statueazã cu privire la rolul Avocatului Poporului de apãrãtor al drepturilor şi libertãţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii de a promova acţiuni în constatarea calitãţii de lucrãtor sau de colaborator al Securitãţii nu reprezintã o substituire în atribuţiile Avocatului Poporului. Aceastã instituţie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzãtor şi detaliat în legea sa de organizare şi funcţionare, de naturã sã asigure în mod eficient realizarea rolului sãu constituţional.
Curtea a considerat cã nu poate reţine nici critica referitoare la pretinsa încãlcare a principiului liberului acces la justiţie ca urmare a subrogãrii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii în dreptul cetãţeanului care se considerã vãtãmat prin acţiunile abuzive ale unor lucrãtori din fosta Securitate de a avea acces liber la justiţie pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. Curtea a observat cã prevederile art. 1 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezultã cã a fost urmãritã de Securitate, precum şi, dupã caz, soţului supravieţuitor şi rudelor pânã la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorilor sãi testamentari, dreptul de a afla identitatea lucrãtorilor Securitãţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi, de asemenea, de a solicita verificarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispoziţii legale se desprinde concluzia potrivit cãreia Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii acţioneazã inclusiv la cererea persoanelor îndreptãţite, astfel cã nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justiţie.
Curtea a constatat cã este lipsitã de fundament critica privind nerespectarea principiului egalitãţii în drepturi, susţinutã din perspectiva stabilirii instanţelor de contencios administrativ competente teritorial sã judece contestaţiile formulate împotriva adeverinţelor prevãzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 din ordonanţa de urgenţã, de vreme ce art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 16 din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, stabileşte, fãrã echivoc, cã "Adeverinţele prevãzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 [...] pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de cãtre orice persoanã interesatã, în termen de 30 de zile de la publicarea lor".
În legãturã cu susţinerea privind încãlcarea dispoziţiilor art. 126 alin. (6) din Constituţie, pe motiv cã ordonanţa de urgenţã criticatã stabileşte competenţa instanţelor de contencios administrativ de a se pronunţa asupra unor acte de comandament cu caracter militar, care, în opinia autorului excepţiei, sunt specifice activitãţii serviciilor de informaţii, Curtea a constatat cã este, de asemenea, neîntemeiatã. Promovarea unei acţiuni în constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii pe calea contenciosului administrativ nu reglementeazã controlul judecãtoresc al unor acte de comandament militar. Controlul legalitãţii sau temeiniciei unor astfel de acte excedeazã cadrului normativ al ordonanţei de urgenţã criticate, obiectul de reglementare al acesteia fiind în mod univoc menţionat, şi anume "accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii".
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, soluţia pronunţatã prin deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Paul Baciu în Dosarul nr. 6.200/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Moise Simedroni în Dosarul nr. 12.678/2/2010 al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 mai 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
